Ioana Hincu

Eu sunt Eva. Unde a disparut Adam?

In spaime on Noiembrie 11, 2011 at 10:25 pm

Barbati care urasc femeile, in loc sa le iubeasca. Femei care nu-si gasesc rostul. Asa arata lumea de azi. De unde vine greseala oare?…Nu stiu. Dar pentru ca ma sperie, ma gandesc.

Acum trei mii de ani, in Orientul apropiat de noi, niste scribi harnici si patrunsi de responsabilitate fata de semenii lor ( sau poate doar plictisiti?), au cules din eternele povesti ale oamenilor niste intelesuri adanci si le-au asternut pe hartie. In fine, hartie in sens metaforic, pentru ca hartia a fost inventata mult mai tarziu ( pe la anul 105 d.H.). Intai cartea s-a numit Tanakh (in iudaism). Mai apoi Biblie ( in crestinism).

De atunci incoace oamenii, orbi sau prosti, au interpretat-o in fel si chip. La un moment dat mai multi barbati ( presupusi intelepti) au hotarat ca reprezinta mesajul lui Dumnezeu catre noi prin cuvant. E putina aroganta in asta. Biblia e o suma de povesti si invataminte omenesti. Iar daca e parte din mesajul divinitatii, fara sa fie o blasfemie( n-as vrea sa fiu gresit inteleasa), eu cred ca e timpul sa se rescrie. Macar pe alocuri, acolo unde mesajul a fost gresit consemnat si raspandit.

Ori poate ca doar a fost scris de un barbat care nu iubea nici viata, nici femeia, nici pe el insusi, era destul de lenes si nu prea inteligent. Ma refer aici strict la inceputul Bibliei: facerea lumii , respectiv caderea in pacatul originar. Sa ma explic:

Fara sa intru in detalii, povestea cu pricina ne spune, faptic si pe scurt ca, in timp ce Adam se plimba sau poate ca tragea un pui de somn postprandial prin gradina Domnului ( nu suntem informati), la umbra vreunui  tufis paradisiac , Eva, mai comunicativa si probabil plictisita de atata dolce farniente, are o conversatie incitanta cu sarpele ( simbolul primordial al vietii si echilibrului in filosofia orientala). Eva a intrat in vorba inaintea lui Adam pentru ca Eva a fost creata mai vorbareata ( studiile psihologilor au demonstrat ca nevoia de comunicare verbala a femeii e, in medie, de cca 11.000 cuvinte pe zi, a barbatului de 7-8000).

Sarpele ii explica ce-i cu marul intelepciunii si cunoasterii. Evei i se pare necesara si ademenitoare cunoasterea,  mai ales puterea de a distinge intre bine si rau. Asa ca merge in mijlocul gradinii si musca din mar. Dupa care ii da si lui Adam, care musca si el,  receptiv. Si uite asa li se trezeste mintea si constiinta de sine. De unde cica ar veni furia lui Dumnezeu si, drept pedeapsa, alungarea noastra din rai,chinurile facerii copiilor, ale dorului de barbatul iubit, dominarea femeii de catre barbat, truda barbatului pentru a-si hrani familia, plus inteligenta, cunoasterea si liberul arbitru. Cica astea ar fi pedepse.

Nu, serios, nu vi se pare ceva in neregula aici?

E o pedeapsa divina sau un cadou sa ai minte, sa fii curios si sa inveti multe, inclusiv sa faci singur distinctia intre bine si rau? E o pedeapsa sau o onoare si o dovada a puterii si autonomiei  tale sa fii capabil ca, prin efortul tau personal sa  te hranesti pe tine, pe femeia si pe familia ta si sa ai grija de ele, daca esti barbat? E o pedeapsa sa faci copii, daca esti femeie? E o pedeapsa sa-ti iubesti barbatul si din iubire, cu intelegere, recunostinta si duiosie sa i te supui, daca e bun, la fel de destept ca tine ( ca doar ati muscat amandoi din mar) si protectorul tau?

Eu zic ca nu. Si ca povestea alungarii din rai nu e doar pe alocuri gresit scrisa, dar si gresit inteleasa. Zic ca toate lucrurile astea minunate si importante cu care chiar de Creator am fost inzestrati ( iubirea, gandirea, puterea de munca si de creatie, autonomia omului, grija barbatului fata de femeie si a femeii fata de barbat) vin cu un pret. Si pretul e efortul pe care trebuie sa-l depunem ca sa fim si sa devenim pana murim mai mult si mai buni decat ne-am nascut. Mai aproape de Creator. Efortul de a ne desavarsi.

Si da, exista unele diferente intre Adam si Eva.  Nu in inteligenta mintii sta diferenta. Ci in bagajul emotional. In inteligenta emotionala. Care e un cadou, nu un blestem! Pentru asta,  femeia are cateva dureri in plus de suportat. Durerile facerii si dorul de barbatul iubit. Dar amandoua sunt pretul minunii pe care numai ea o poate zamisli ( copiii) si al  receptivitatii (  Eva a vrut sa muste prima din marul cunoasterii, nu Adam). Si, poate, al iubirii un pic mai mari pe care Dumnezeu i-a permis sa o simta si sa o daruiasca. Toate au un pret. Asa functioneaza universul. Nu poti sa fii leaganul iubirii si al vietii fara sa platesti un pret. Quid pro quo.

Sigur povestea asta biblica a fost gresit povestita si interpretata. Tind sa cred ca aceste  greseli au fost si inca mai sunt comise mai mult de barbati.

Imi pare rau sa spun asta. Nu vreau, doamne fereste,  sa spun ca barbatii sunt mai rai decat femeile sau ca au intelectul mai slab. Nu. Rautatea si prostia sunt egal distribuite intre cele doua sexe. Spun doar ca cei care au consemnat si transmis acest mesaj biblic, au facut-o in plin patriarhat. Asta era epoca atunci. Barbatii conduceau lumea. La fel ca acum. Prin urmare acestor barbati le apartine eroarea.

Spun ca povestea a fost gresit consemnata , pentru ca eu sunt convinsa ca Dumnezeu nu ne-a vrut prosti si nu ne-a alungat din nici un rai. Asta facem noi. Povestea e cel mult metafora pretului pe care trebuie sa-l platim pentru darurile divine cu care am fost inzestrati ( gandirea, liberul arbitru si iubirea). Si a diferentelor dintre noi.

Spun ca a fost gresit interpretata, pentru ca eu nu cred ca am fost creati diferit ( barbatul si femeia) ca sa ne uram si sa fim in razboi. Nu cred ca femeia e buna si barbatul rau sau viceversa. Am fost creati diferit ca sa nu ne plictisim. Ca sa ne iubim, completam, intelegem si ocrotim  reciproc diferentele. N-am inteles noi cum. Sau ne-am facut ca n-am inteles.

Da. Sigur omenirea a scris si inteles gresit povestea alungarii din rai si notiunea de pacat primordial.

Si multe nenorociri din asta au iesit. Uitati-va in jur. Prea multi barbati urasc si desconsidera de mii de ani femeile . Eu nu cred ca barbatii se nasc misogini. Cred doar ca, sub influenta prejudecatilor astea gresite, devin. Si de aici erorile si ororile milenare, din care unele continua si azi. Femeia trebuie sa stea acasa, sa nu gandeasca, sa nu vorbeasca, sa nu respire decat daca-i da voie barbatul, ci doar sa sufere, sa gateasca si sa faca niste copii. Si daca nu-i cuminte, sa moara ucisa cu pietre ( lapidarea se practica si in ziua de azi unele tari din Orient).  In Orient ( si alte religii persista in povesti gresite) nu doar in tari ca Afganistanul, cam asta-i conditia femeii si acum, pentru ca e considerata a fi radacina raului; adica vinovata de pacatul originar. Pacatul intelepciunii si al cunoasteri ! Dumnezeule mare! Cei care au scris partea asta din Biblie trebuie sa fi fost nebuni! In Occident, pe de alta parte, femeia, recent eliberata si purtand probabil deja in gene frustrarile biblice de mii de ani, a hotarat ca trebuie sa conduca lumea si pe barbat. Si sa nu mai fie femeie, ci amazoana, sef de stat, miner, politist si tot ce contravine fiintei si feminitatii ei. Si a plecat de capul ei la razboi. Cu lumea si cu barbatii. Nici asa nu e bine. Aici nebunii am devenit noi.

Intre amazoana si gheisha, problema de fond ramane aceeasi si e biblica: prea multi barbati inca urasc si dispretuiesc femeile in loc sa le iubeasca si sa le pretuiasca exact asa cum sunt. Si pentru ca ura naste ura, nici misoginismul n-o sa nasca vreodata iubire si echilbru.

Asa ca femeia, libera si fortata de aceste imprejurari, intra in joc si face si ea razboi. Iar mie nu mi-e teama ca o sa-l piarda, ci, dimpotriva, ca o sa-l castige! Si eu nu asta vreau. Nu vreau matriarhat. Imi place sa fiu femeie. Nu imi doresc si nici nu cred ca e bine sa fiu barbat. Nu vreau sa conduc lumea singura. N-am putea-o conduce cumva impreuna si pe rand?

De ce nu intelegem odata ( si unii si ceilalti) ca menirea noastra nu e sa ne razboim? Ca am fost creati  liberi si autonomi ca sa ne iubim, nu ca sa ne concuram, desconsideram si uram reciproc? Chiar e nevoie sa rescriem biblia pentru asta? Probabil. Poate c-ar trebui sa ne rescriem si pe noi.

Eu de pilda nu vreau sa conduc lumea. Nu vreau sa fiu nici sef de trib. Sigur, daca unele femei isi doresc si pot sa o faca, ar trebui sa fie lasate. Istoria ne-a demonstrat cu prisosinta ca unele se pricep. Doar doua exemple notorii va dau: Elisabeta I a Angliei, care in sec. XVI a pus practic bazele transformarii tarii ei in imperiu ( ceea ce s-a intamplat mai tarziu; apoteotic – sub regina Victoria) si Margaret Thatcher ( numita si “doamna de fier”) care a scos intr-un timp record aceeasi tara din recesiune si a retransformat-o in a 4-a putere mondiala in anii ‘80. Exemple sunt mai multe , dar astea ajung.

Ce vreau sa spun e ca, daca , prin exceptie, exista femei care vor si pot conduce lumea, ar trebui lasate. Fara teama ca barbatii isi vor pierde suprematia politica. Nu va fi asa. Femeia e tot femeie.  Si nu-i place politica in mod curent, ci doar de nevoie sau daca are o defectiune in educatie sau in gene. Si nici razboiul.  Astea sunt treburi de barbati. Cele mai multe femei ( chiar daca nu recunosc) isi doresc in continuare acelasi lucru ca acum mii de ani: sa iubeasca si sa fie iubite, sa aibe familie si copii.  Sa cante la pian, sa danseze,  sa citeasca, sa scrie ( desi nu li s-a permis mii de ani, femeile totusi au citit pe furis si au scris bine) si sa faca meserii delicate, potrivite cu trupul si cu sufletul lor.

Si da, unele dintre ele pot face mai mult de atat. Pot face aproape orice munca pe care o face un barbat. Au demonstrat. E alegerea lor. Eu doar ma gandesc cu ce s-au ales multe dintre ele? Cu o pierdere de feminitate si de viata probabil. Pentru ca nimeni nu le poate face bine pe toate. Nu poti fi bine si gheisha, si gospodina, si mama, si amanta, si miner si presedinte de stat. Nu poti si nu trebuie sa fii si femeie si barbat. Si totusi asta ni se cere in ziua de azi. Undeva trebuie sa ne oprim si sa alegem. In epoca actuala, inca alegem prost si cadem in extreme. Rezultatul fiind ca barbatii, in loc sa ne iubeasca si sa ne ocroteasca, ne urasc in continuare si se razboiesc cu noi, pentru ca se simt amenintati. Si devin din ce in ce mai lenesi si mai putin barbati. Creste numarul de homosexuali sau heterosexuali emasculati. Aici si femeia-amazoana are o vina.

M-am saturat pana peste cap de modelul asta. M-am saturat de extreme. M-am saturat de razboiul antic sau modern al sexelor. Pentru ca e stupid, contraproductiv si impotriva firii.

Eu nu vreau sa fiu nici amazoana, nici sclava, nici gheisha. Imi place si imi ajunge sa fiu femeie. Si continui sa visez la barbatul adevarat. Care sa nu se supere sau sperie ca-s desteapta ( cat oi fi, acolo…) , ci sa se bucure ca nu-s proasta de dat in gropi.  Care sa ma ocroteasca pentru ca eu sa-l pot ocroti cu intelegere si iubire. Cu care sa ma pot completa armonios. Care sa nu se simta amenintat daca merg si eu la munca ( desi as prefera sa stau acasa) si produc niste bani. Si sa nu interpreteze asta ca pe o  lipsa de suprematie asupra mea. Nu e competitie. E colaborare si un fel sanatos de a scapa impreuna de niste griji.  Iar suprematia, o poate castiga oricand in inima mea, fiind exact asa cum l-a facut Dumnezeu pe Adam, adica barbat.

Da, inca visez la barbatul care sa-si merite suprematia. Acolo unde conteaza. Adica, repet, in inima si in mintea mea.  Inca visez la barbatul pe care sa-l respect pentru ca e Adam, caruia sa ma pot supune de buna voie si langa care sa pot fi femeie, si ocrotita. Care sa ma respecte si iubeasca pentru ca sunt Eva; curioasa, vorbareata si dornica de cunoastere,  exact cum eram in rai.  

Eu nu vreau, nici nu pot sa schimb barbatii. Nici nu cred ca trebuie. Mi-as dori doar sa il regasesc in ei, mai mult si mai des, pe Adam, care a muscat impreuna cu mine din marul intelepciunii, a invatat impreuna cu mine ce-i binele si raul (asa scrie in Biblie), si nu m-a abandonat nici cand am fost vitregiti de soarta sau alungati. Si da, imi asum ca o sa-mi fie dor de el in fiecare zi, si ca da, am sa-l astept pana seara,  cu sufletul la gura, sa vina acasa. Imi asum dorul asta, pentru ca si pe el il doare cand trudeste. Si pentru ca am plecat impreuna din rai.

Asta insa nu se poate intampla intr-o lume in care barbatii inca urasc, nu iubesc femeile, iar femeile nu-si mai gasesc locul, pentru ca vor sau trebuie sa fie barbati.

Eu totusi mai cred si mai sper ca se poate altfel. Asa cum de fapt Creatorul ne-a asezat.

Intre matriarhat si patriarhat, intre Adam si Eva, agatati undeva, intr-un colt subred de rai, eu imi doresc  doar sa fiu femeie, si  barbatul sa fie barbat.

Iar daca pentru asta trebuie sa rescriem Biblia si Geneza, ca sa fie mai bine inteleasa, cred ca acum ar fi timpul s-o facem. E timpul sa o actualizam. Nu trebuie decat sa ne impacam unii cu ceilalti. Adica, in sfarsit, dupa milenii de stupid razboi al sexelor, sa ne desteptam.

Vremurile s-au schimbat vertiginos. Noi odata cu ele. Asta e o sansa, nu e un lucru rau. O sansa sa ne rescriem si pe noi insine, nu doar biblia, fara sa iesim din tiparul fundamental.   

De ce n-o facem?

Probabil pentru ca am uitat ca Dumnezeu nu se schimba. Ca e acelasi si peste tot. Si ca, probabil, ca orice mare maestru creator, sta sprijinit intr-un cot, isi contempla cu dragoste , nu cu manie, creatia si rade incetisor de noi. Pentru ca El, cu privilegiul vesniciei de care beneficiaza, inca mai are rabdare si mai asteapta sa ne desteptam …

 

Anunțuri
  1. Adevăruri atât de elementare și, totuși, atât de greu de descoperit! Poate pentru că încă trăim în patriarhat. .. Motivul pentru care mesajul, din episodul biblic, a fost povestit în mod eronat, mi se pare a fi o explicație justă și foarte pătrunzătoare.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: