Ioana Hincu

Lucruri care mai bine rămân nerostite

In certitudini on Iunie 1, 2012 at 12:09 am

…pentru că nu duc nicăieri  ….

Sunt lucruri pe care nu-ți vine să le spui. Parcă nespuse sunt mai puțin adevărate și parcă nici măcar tu nu vrei să le auzi. Spre exemplu când cineva sau ceva ți s-a lipit de suflet: un om, viața lui, o relație, o vacanță, o muzică, o carte, un film. Nu vrei să știi că s-a terminat. Nu vrei să știi că s-a dus. Așa că taci și nici nu-l lași pe altul să rostească finalul. Nu încă. Mai vrei un răgaz până la despărțire, până se transformă toți și toate în umbre și amintiri.

Sunt lucruri pe care dacă nu le rostești, parcă nu s-ar fi întâmplat niciodată. Nu. N-ai fost bolnav, n-ai avut inima frântă, n-ai sărăcit, n-ai greșit, n-ai fost dezamăgit, n-ai pierdut nimic și pe nimeni,  nu ți s-a năruit nici un plan, nici un vis. Sunt amintiri care dor și de care te ferești mai ușor dacă nu le auzi rostite. Așa că taci, și doar rar, când te simți în stare, le îngâni mai mult decât le spui.

În același timp, sunt lucruri pe care le aștepți, la care speri, și dacă le spui cu voce tare, ți-e teamă c-o să ți le fure destinul care stă veșnic la pândă, veșnic cu urechile ciulite, veșnic atent. Sau oamenii,  care sunt cârcotași, invidioși pe speranțele și așteptările tale, imposibile pentru ei, neobișnuite sau nefirești,  și care sunt pregătiți oricând să ți le ruineze. Fie și doar de teama împlinirii lor, de teama că se poate, că ei nu s-au gândit, că n-au îndrăznit; de teama că e posibil ca acolo unde ei au eșuat,  tu să reușești. Așa că mai bine taci și speri.

De câte ori am tăcut …

Pentru că nu puteam înfrunta realitatea. Mai trebuia să strâng ceva puteri. Sau pentru că nu vroiam și nu credeam c-ar trebui să-i confrunt pe alții cu ea, pentru că îmi  păreau nepregătiți.

Poate că greșesc uneori când tac, dar nu-mi place să fur, și nici să mă las furată.

Nu-mi place să fur liniștea sau speranțele altora. Prefer să aștept. Să-i las să se mai bucure de siguranța propriilor gânduri, științe și credințe, a propriilor iluzii și vise, chiar dacă știu că sunt firave sau deșarte. Așa că, dacă sunt frumoase, tac și sper și eu imposibilul pentru ei. Câteodată, chiar dacă sunt perisabile, sortite pieirii, mai bine le las să se împlinească sau să se stingă de la sine,  să și le nutrească sau năruiască singuri, ei. Nu-mi place să fiu mesagerul veștilor triste sau cutremurătoare. Și nici groparul credințelor nobile, optimiste. Decât atunci când nu există vreo altă cale. Și chiar și atunci îmi vine să calc în picioare fiecare vorbă cinică sau realistă pe care o am de spus.

Nu-mi place nici să fiu furată de visele și așteptările mele, îndelung jinduite, pentru că îmi trebuie. Mai ales refuz să mi le expun de la  bun început, când sunt fragile și nu sunt convinsă că le-aș putea apăra până-n pânzele albe. Toate visele ( cele pe care le am cu ochii deschiși, în stare de veghe) merită să atârne puțin, în tăcere,  să se coacă, să prindă contur și coerență, ca să se poată realiza. Dacă le expun prea devreme, e ca și cum, din start, le-aș risipi șansa.

Și  mai sunt câteva lucruri, care n-ar trebui niciodată rostite, de nimeni. Care n-ar trebui să devină niciodată reale, nici măcar dacă ar putea fi:
 
 Dumnezeu nu există.
 
 Iubirea e o iluzie.
 
 Fericirea e imposibilă.
 
 Speranța e nocivă.

Nu știu alții ce cred și gândesc, însă asta spun. Și chiar dacă nu e liberal și nici democratic, eu le voi interzice întotdeauna să le rostească sau repete de față cu mine. PENTRU CĂ SUNT PATRU LUCRURI PE CARE NU LE CRED, DECI  NU VREAU SĂ LE AUD. IAR DACĂ LE AUD, NU LE ASCULT.  PATRU LUCRURI CARE N-AU VOIE SĂ FIE ADEVĂRATE, IAR DACĂ VOR AJUNGE VREODATĂ, VOR FI NUMAI IN MINTEA NOASTRĂ, SI ABIA ATUNCI VOM FI CU ADEVĂRAT PIERDUȚI.

Going nowhere… Mad world…

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: