Ioana Hincu

Demoni de ocazie. Și iar îngeri …

In Solutii on Iunie 4, 2012 at 5:48 pm

“ Cerurile sunt locuite de o indefinitate de creaturi complicate, diferențiate și foarte active. Nici vorbă de un imens pustiu albastru, de o Sahară abstractă […].Lumile “de sus” sunt febrile, multicolore, sonore.” (Andrei Pleșu – Despre îngeri , Ed. Humanitas 2003)

Mă întorc din când în când la îngeri. Așa preocupată, uneori dezorientată, alteori înecată în tot felul de mizerii și detalii mediocre ale vieții cotidiene, mă întorc periodic la îngeri pentru că  … n-am  încotro. Pentru că, așa cum spunea Andrei Pleșu , “ intervalul dintre  Ființa Supremă și lumea pământească  e foarte aglomerat.” Să ignor tocmai îngerii și lumea lor atât de bogată ar fi păcat.

Prin urmare,  când se impune, dar n-am destulă putință să stau de vorbă cu Ființa Supremă, mă îndrept spre îngeri, care sunt mai accesibili, mai mulți, mai indulgenți, mai concreți și mai săritori.  Teoretic, Dumnezeu ar fi mai la îndemână , căci , nu-i așa, se află peste tot. Îl suspectez însă că e deosebit de ocupat. Mă mulțumesc așadar cu trimișii lui îngerești.

Mă întorc la ei când mă irită exciseiv și mă plictisesc demonii de ocazie ( intervalul e aglomerat, cum spuneam). Muncă, zgomote ascuțite, indignări disonante, văicareli redundante, depresii plate, realități defecte,  alienante, care umplu repede și fără scrupule intervalele vieții din care, uneori, lipsește ceva sau cineva care să le anuleze pe toate. Iar vidul se cere umplut. Ca acum. Știu ce lipsește. Știu și cine. Și dacă nu sunt atentă, golul îl vor umple repede și pe nesimțite, demonii de ocazie, cu ceva urât , coroziv, de temut.

Spre exemplu :  Nu știu ce mi-a venit ( nu era nici momentul , nici cazul), deschid televizorul și navighez puțin. Demonul curiozității m-a pus, pentru că de anul trecut n-o mai făcusem ( zapatul). De obicei îl deschid la punct ochit și prestabilit. Și pentru că fascinația grotescului e mare ( irezistibilă câteodată) m-am oprit 5 minute la un talk show ( al cărui nume, iertați, nu l-am reținut) pe Antena 2, unde ne servea niște mostre ridicole de viață și exprimare verbală un individ pe nume Dan Capatos. Nu judec, iar de comentat comentez doar atât: subuman. Preț de 5 minute m-am simțit mizerabil, fie și în contact mediat cu această lume urâtă care, asta e, face și ea parte din interval. M-am speriat, m-am scuturat și am închis televizorul.  Pentru  că mi-am adus aminte pe loc de vorba asta a lui Andrei Pleșu, cu intervalul dintre Dumnezeu și lumea pământească, pe care el nu l-a prelungit în aceeași propoziție  până la iad. Intervalul e de fapt mult mai mare și se întinde nu doar spre cer, ci și adânc, în jos. E populat probabil în egală măsură cu îngeri și demoni. Ceea ce dintr-o perspectivă optimistă nu e rău , pentru că avem de ales, avem contraste, varietate.

 Am ales deci să mă intoc la îngeri. Gingașe, cumsecade ființe; harnice și pe fază, pentru că m-au înghiontit delicat, dar prompt, și mi-au adus două vești importante: savanții au ajuns ( pe baza datelor obținute  cu ajutorul telecopului spațial Kepler al NASA ) la estimarea că  numai în galaxia noastră ar exista cca  un miliard de planete locuibile asemănătoare cu Pământul și că în următorii 25 de ani, calculul probabilistic spune,  s-ar putea să luăm legătura, în sfârșit, cu ET ( care probabil va aparține unei civilizații mai avansate decât noi; e imposibil să luăm legătura cu niște neaderthali, că ei nu pot comunica interplanetar). Bun. Vom avea deci dovada că nu suntem singuri în univers. A doua veste este că o tânără fiziciană de origine egiteana, Aisha Mustafa, a patentat un sistem de propulsie bazat pe fizica cuantică,  cu ajutorul căruia am putea trimite navele spațiale, fără nici o picătură de combustibil, în alt sistem solar. Goodbye solar system ! hello warp speed, Star Trek – next generation! We could, at last, boldly go where no one has gone before ! Dintr-o dată televizorul, alegerile care se apropie și umplu mass-media, criza economică, micile orori de la emisiuni gen a domnului Capatos,  iritările cotidiene, n-au mai avut niciun sens. Prin opoziție, s-au stins fără să mai apăs pe butoane. Care va să zică intervalul dintre noi și Dumnezeu nu-i doar aglomerat și –  în logica oricărui spirit decent – plin de îngeri  , ci e posibil ca în curând să ne întâlnim chiar cu alte ființe ca noi.

A  început pe loc să-mi sune-n cap o melodie uitată : High hopes ( Pink Floyd). The grass was greener/The light was brighter/ With friends surrounded/ The nights of wonder…http://www.youtube.com/watch?v=BGBM5vWiBLo  (clic aici). Speranțe mari, iarba era mai verde, lumina mai strălucitoare, înconjurată de prieteni, noaptea miracolelor…..Mi-am îndreptat privirea în sus, la cer. Mi-a părut puțin rău că nu vedeam mare lucru din stele. La București rar se mai văd. Nu-i nimic. Cu muzica îngerilor în cap , mi le-am imaginat, pentru că și când nu se văd,  tot acolo sunt. Le-am zâmbit la fel ca aviatorul (Saint Exupery) care le zâmbea a dor de Micul prinț. Iar de mine și de noi toți am râs; am râs cu poftă de toate agitațiile și preocupările meschine în care ne cufundăm cu seriozitate, în loc să ne gândim mai degrabă la ce de stele și ce de îngeri sunt în ceruri și sunt convinsă că  râd înapoi, către noi.

N-am nici o  dovada palpabilă, dar totodată nici o îndoială că îngerii există și că lucrează. N-am nici o îndoială că ai mei se zbenguie prin preajmă permanent. Pentru că altă explicație n-am pentru eficiența cu care mă găsesc protejată de demonii proprii sau de ocazie. Vedeți așadar? Nu e greu. Nu e chiar atât de greu să-ți lărgești perspectiva. Să anihilezi mizeria terestră, imediată. Să te ridici puțin de la pământ la cer. E doar o chestiune de exercițiu și de contact cu îngerii de proximitate. E de ajuns să le admiți prezența, autoritatea, și să-i urmezi atent.Vă asigur totodată că nimănui nu-i strică puțin ajutor îngeresc. De aceea eu sunt hotărâtă să le rămân etern fidelă și recunoscătoare. Și promit să mai relatez ( când îmi amintesc) orice informație de interes general pe care mi-o semnalează sau împărtășesc.  Căci , vorba citatului, lumile de sus sunt mult mai febrile, multicolore și sonore decât asta îngustă în care destul de des ne înpotmolim, ba chiar riscăm să ne risipim.

Anunțuri
  1. Draga Rovanova, nu e nimic idealist in a vedea – cu ochii sufletului – alte realitati fata de cele pe care incearca societatea sa ni le prezinte. Entitati de lumina si iubire chiar exista langa si mai ales pentru noi si crede-ma, Ioana nu idealizeaza nimic aici; nici nu-i sta in fire. E doar atenta si – cum spuneam mai sus – cu ochii sufletului larg deschisi. Iti doresc sa ai o zi inspirata si uite: inchide pentru o clipa ochii fizici si gandeste-te la ei o clipa – la ingerii tai – vor fi foarte fericiti iar bucuria lor o vei simti si tu. Altfel, Multumesc Ioana!

  2. E chiar dragut si interesant ce-am citit aici. E frumos sa traim in compania ingerilor dar suna usor idealist. Si-apoi avem de luptat mai ales cu demonii din noi. Astia sunt cei mai periculosi pentru ca ne-am acomodat deja cu ei !? Toti visam la o lume mai buna si poate ca intr-o zi asa va fi! E destul sa crezi si sa traiesti pentru marea intalnire. Succes!

    • 🙂 ehei, mie mi-au trebuit vreo 40 de ani ca sa ma prind ca si cu demonii interiori tot cu ajutorul ingerilor se lupta. Si ca exista; sunt peste tot, zau. Cand eram mai tanara, eram mai circumspecta. Parea doar o poveste frumoasa. Cu timpul, m-am convins, rational, ca nu e. Si Andrei Plesu tot cu timpul s-a convins 🙂 si Platon, si altii… Am facut anul trecut un bilant, o retrospectiva si m-am lamurit, dupa care am inceput sa scriu ( am alta meserie, de mare realism :), avocat). Si la un moment dat am ras de mine ( cand chiar m-am lamurit) si am indraznit sa scriu, din cand in cand, despre ingeri ( dintre care unii, contrar angelologiei, au trup) : https://ihincu.wordpress.com/2011/10/11/armata-mea-de-ingeri-pazitori/
      Daca ai timp si dispozitie, citeste asta. Poate asa te conving 🙂 Sau poate nu…Anyway, multumesc pentru vizita si enjoy!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: