Ioana Hincu

Duios justiția trecea . I have a dream.

In Dubii on Septembrie 20, 2012 at 10:58 pm

Despre alte războaie care ar trebui câștigate. Despre alte lucruri care n-ar trebui tolerate. Despre un vis pe care nu prea știu cum să-l împlinesc, nici cui să-l povestesc.

I have a dream . Am un vis. Așa își intitula republicanul Martin Luther King discursul ținut pe 28 August 1963 la Washington DC. Era un discurs despre nedreptăți și abuzuri flagrante. Despre violarea principiilor perene,   genial formulate și adoptate cu putere de lege de fondatorii națiunii americane – principiile pe baza cărora America s-a construit, a evoluat și a devenit cea mai puternică ( încă ) națiune a lumii. Era un discurs despre adevărata democrație și civilizație, despre drepturile naturale și inalienabile ale ființei umane ( life, liberty and the pursuit of happiness) și despre cum atunci, o parte a Americii, prin însăși guvernanții ei, le încălca.

Spunea Martin Luther King: “Refuzăm să credem că banca justiției e falită. Refuzăm să credem că fondurile sunt insuficiente în marile seifuri ale șansei acestei nații. Așadar am venit să încasăm acest cec – cecul care ne va oferi la cerere bogățiile libertății și securitatea dreptății ( justiției)”. Și mai spunea: “Am un vis, că într-o bună zi această națiune se va ridica și va trăi adevăratul sens al acestui crez: “Noi considerăm aceste adevăruri că fiind evidente prin ele însele: că toți oamenii sunt creați egali.”

Un vis am și eu. Mai modest, dar seamănă. Visul meu e că într-o zi bunul simț va reveni printre noi, că românii ( cei mai mulți) vor înțelege și-și vor asuma legile adevăratei civilizații și libertăți , și că justiția ( cea laică,  de sorginte constituțională, nu divină) va fi respectabilă,  respectată și va conta. Desigur, am de așteptat. N-aș vrea, totuși, să aștept și să urmăresc fenomenul și împlinirea visului meu de pe lumea cealaltă, așa cum i s-a-ntamplat reverendului King. De asta scriu azi. Clar și simplu. Nimic filosofic, nimic complicat.

Este evident ca mai am de asteptat.

Mai am destul de așteptat, câtă vreme primul ministru al țării mele , fostul președinte interimar  ( amândoi șefi ai două din cele trei mari partide parlamentare), plus președintele de onoare al PSD ( Ion) ,  unul dintre foștii prim miniștri (tot PSD, actualmente pușcăriaș ) și numeroși colegi din partidele lor ( parlamentari, miniștri, demnitari locali, vătafi și împărați de județ, oraș sau sat) desfășoară o agresiune și un abuz continuu împotriva legilor, a ordinii de drept și a justiției țării mele. Și nu oricum, ci consecvent, public și concertat. Au chiar nerușinarea să invoce în sprijinul agresiunii lor niște milioane ( puține, nicidecum majoritare) de susținători și votanți.  În mod normal ar trebui să dispară din viața politică și publică. Ar trebui opriți ( prin vot). Ar trebui sancționați ( legal). Dar cine s-o facă? Opinia publică și justiția, desigur. Adica …mai am mult și bine de așteptat.

Mai am de așteptat mult și bine, pentru că opinia publică e subțire și prost orientată. Singura opinie consecventă și fermă se manifestă la televizor. Și televizorul e în buzunarele  doldora ale diverșilor infractori, impostori și abuzatori. Mai am de așteptat pentru că n-are cine li se opune. Politic, opoziție nu prea au. Cu tristețe și nedumerire aud tot felul de politicieni ( PDL, adică dintre aceia care ar trebui să se ia cu ei de gât până la capăt) că le acordă un fel de clemență nejustificată în numele liniștii, păcii sociale și interesului național. Iresponsabil. Care liniște? Care pace socială? Care interes național? Cum își imaginează cineva, oricine, că am putea avea liniște și pace fiind guvernați de aceiași demagogi și impostori care, în vara lui 2012, ne-au aruncat în aer cu tot cu țară și cu ordine constituțional – socială? S-a schimbat ceva în mintea și-n atitudinea lor? Se va schimba vreodată? Mai crede cineva chestia asta? Vi se pare că mint mai puțin? Că sfidează mai puțin legile , viitorul și interesele noastre, sau pe noi? De fapt, despre ale cui interese vorbim?

Mai am de așteptat mult și bine pentru că mai e cale lungă până când bunul simț va reveni printre noi ca la el acasă. Căci e de bun simț că ne aflăm ( în continuare) în plină desfășurare a unui conflict. Conflict între interesele unei găști de mafioți plus aghiotanții lor ( or fi câteva zeci, câteva sute, sau câteva mii ) care au preluat ostil țara și o conduc ca pe S.R.L.ul lor, și, de cealaltă parte, opusă, interesele noastre, ale cetățenilor S.R.L.ului, mult mai mulți, care nu facem parte din gașcă.  E evident că ei sunt mai puțini, cu tot cu cele 4 virgulă ceva ( ba trei, ba cinci, că atâția votanți au, nu mai mulți, negru pe alb) care îi susțin. Și totuși, împotriva bunului simț ( nu mai vorbesc de democrație), ei pretind că servesc interesele naționale, iar pseudo-opoziția lor  se face că-i crede în numele concordiei și liniștii sociale. La fel crede și marea masă – pasivă și indiferentă – de cetățeni/supuși din România SRL. Că deh, vor pace, nu conflict. Nu, serios, da’ chiar a înnebunit toată lumea? Chiar s-a stins de tot bunul simț?

Bunul simț ar trebui să dicteze oricărui român câteva axiome simple, de tipul” iarna nu-i ca vara”, sărăcia nu-i ca prosperitatea, și pacea nu-i conflict sau război.

Bunul simț ar trebui să ne dicteze că atunci când te afli în război (și ne aflăm), scopul nu e să te dai bătut, să cedezi inamicului, ci să câștigi.

Bunul simț ar trebui să ne aducă aminte ( istoria a demonstrat-o de nenumărate ori) că pace socială și prosperitate nu pot exista decât în țările libere și civilizate, unde legile sunt respectate și oamenii sunt egali în fața lor. Acolo unde ordinea de drept permite oricărui cetățean liber și responsabil să-și guverneze viața singur, după reguli stabile și create în beneficiul și interesul lui. Acolo unde justiția e respectabilă, respectată și funcționează, adică îi trage la răspundere pe toți incalcatorii legilor și pe complicii lor. Nu-i cazul la noi  ( prea mulți scapă). Prin urmare , vă convine sau nu, vreți sau nu să pricepeți,  preferați să întoarceți privirea în altă parte și să vă amăgiți singuri ( peste ce încearcă  actualii stăpâni să vă amăgească), atâta vreme cât tot de ei vom fi guvernați, nu va fi nici o pace socială. A fost și va rămâne război. Între ei – cei puțini, corupți moral, legal, dar bogați și puternici, patronii țării adică – și noi toți. Ghici cine pierde?

Bunul simț ar trebui să ne învețe că fără repere corecte și stabile ( a se citi legi democratice și stat de drept) libertatea nu valorează nimic și viitorul personal nu duce nicăieri. Ce plănuiești azi (in familia, viata, afacerea sau profesia ta), mâine se duce de râpă, odată cu legea.  Doar din legi sănătoase, stabile și din respectarea lor, vin pacea, prosperitatea și  echilibrul societății. Fără astfel de lege e junglă. Și legea junglei spune că liber să facă ce vrea e doar cel mai tare, cel care face și schimbă legea în interesul lui, și  care întotdeauna îl supune sau înghite pe cel mai mic ( în caz că n-ați înțeles,  ăla micu’ și supusu’ suntem noi; toți; inclusiv cele 4,3-4,5 milioane de cetațeni naivi, furioși și pro USL).

Așadar, după cum iarna nu-i ca vara, nici jungla nu-i civilizație, și nici toleranța față de încălcătorii legilor țării si ale democrației n-aduce prosperitate și pace socială, ci conflict. Deschis sau mocnit. A face pace cu cei care mint, fură și abuzează legi și o țară întreaga, înseamnă a compromite însăși ideea de libertate, civilizație, dreptate și legalitate – primele principii pe care interesul național și viitorul nostru ar trebui construit. Aici nu e loc de compromis.

Și totuși, compromisul se tot întâmplă. De aia zic: am un vis. Visez că într-o bună zi, parlamentul țării mele nu va mai fi înghesuit de hoți și de impostori, și că va face legi bune, în numele și beneficiul cetățeanului-muritor de rând. Așa stă treaba-n democrația autentică, funcțională. Visez că  guvernul majorității parlamentare va administra  corect banul public, interesele naționale și ordinea socială cărora le este subordonat . Căci asta-i misiunea oricarui executiv de țară, nu să-și servească din bani publici interesele și clientela. Visez ca magistrații  să fie onești, curajoși și competenți – dacă nu toți, măcar copleșitoarea lor majoritate. Căci numai cu un asemenea corp de magistrați  putem avea justiție și dreptate, una care să-i sancționeze și tragă la răspundere, fără deosebire de rang și de avere, pe abuzatori și pe hoți. Asta înseamnă visul lui Martin Luther King. Asta  înseamnă justiție. Asta înseamnă  „toți oamenii au fost creați egali”. Egali în drepturi recunoscute , în șanse, dar și-n obligații. Egali în fața legii, care ar trebui să fie aceeași pentru toți.

Adică visez că într-o bună zi România chiar va fi stat de drept , iar eu voi fi cetățeanul ei liber, demn și respectat. Și că mă voi simți în siguranță la mine în țară. Așa cum nu mă mai simt acum.

Desigur, e doar un vis. Pentru că deocamdată opoziția mică și pacifistă a USL nu duce ferm și până la capăt nici o luptă politică, darămite pentru principii. Deocamdată alegătorul majoritar, obosit și sictirit, nu mai speră și nu mai visează la mare lucru , ci, eventual, cum să plece mai repede din țară.  Iar mie mi-a rămas doar să privesc cum agale, la fel ca Anastasia lui D.R. Popescu, și viața, și dreptatea, și libertatea, și prosperitatea, și justiția mea, și ale voastre treceau…Și se înecau in … da stimați concetățeni, în același material ca biata fată. ( Pentru cei care nu cunosc povestea lui DR Popescu – era vorba de rahat.)

Nu-mi place spectacolul. Nu-i bună piesa. Rămân la visul meu inițial pe care vă invit să-l urmați, mai ales atunci când va veni timpul și rândul să mai votați ( chiar dacă veți vota din nou răul cel mai mic și nu veți fi încântați). Visul că într-o zi bunul simț va reveni printre noi, că românii  vor înțelege și-și vor asuma legile adevăratei libertăți și civilizații  , și că justiția țării mele va fi respectabilă,  respectată și va conta. 

 PS: La același vis îi invit pe toți colegii juriști, de orice fel, inclusiv avocați sau magistrați…€

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: