Ioana Hincu

Un deziderat pentru un viitor ratat. Decalogul marxist (II)

In Dubii on August 17, 2013 at 6:22 pm

Spuneam în prima parte că avem la populația majoritară niște reflexe îngrijorătoare. Marxiste (comunismul egal marxism). În același timp, aflu din rezultatele finale ale ultimului recensământ al populației (2011) că peste 96% din populația României este (de confesiune) creștină. Un paradox, cel puțin aparent, pentru că:

Creștinismul e religia libertății și responsabilității individuale și asociative, a gândirii și rațiunii libere, a iubirii  și respectului pentru aproapele nostru, a speranței, a toleranței reale dar bine chibzuite, a curajului moral și a dreptății. Are și o Lege fundamentală, anterioară  lui. Un decalog. Cel biblic, vechi de mii de ani.

Comunismul ( marxism radical), pe de altă parte, e „religia” ( a se citi ideologie) diametral opusă. Strivitoare de libertate individuală, inclusiv de gândire, distrugătoare de responsabilitate personală (pasabilă spre colectiv), fără pic de respect sau considerație pentru om, viața, aspirațiile și unicitatea lui, escatologică, pesimistă, intolerantă față de ideea diferită și purtătorul ei, tolerantă față de intolerabil -€“ crimă, minciună, imoralitate , nedreptate și fărădelege. Și marxismul are o lege fundamentală. Un decalog (însă  mai nou; sub 200 de ani).

Cele două religii – comunismul și creștinismul – sunt incompatibile din proiect. Și totuși, ambele sunt îmbrățișate de mult peste jumătate dintre români.

 Nu înțeleg. Dar încerc. Și mă gândesc că, poate, opțiunea pentru comunism ( 61% dintre români, în 2011, anul recensământului) vine din insuficientă cunoaștere și trecere prin filtrul gândirii proprii, raționale. Adică mă îndoiesc serios că românii sunt conștienți de ce înseamnă și unde duce orânduirea marxistă, din mecanism și concept.

De aceea, în scopul unei clarificări necesare – a fi sau a nu fi marxist, și cam ce înseamnă – invit la lectura fragmentului de bază, cele 10 porunci marxiste, din sursa originară, Manifestul Partiului Comunist, 1848, K. Marx si F. Engels:

Decalogul marxist

Despre marxism și derivatele lui s-a tot spus de 150 de ani încoace. De scris s-au scris tomuri. Numai că-n lumea de azi, grav suferindă de iluzia cunoașterii  superior-visătoare pe bază de MSM (mass-media de largă audiența) cine le mai citește? Nimeni. Ba mai mult, dacă recomanzi măcar lectura sursei originare, scurtă, tip broșurică, ești trimis la plimbare. E depășit, zic interlocutorii cu mic cu mare, cam oricare, de la dreapta la stânga spectrului orientărilor politice, pentru cine le are. Oare? O întrebare la care răspunsul lor nu valorează nimic, pentru că n-au citit. Mulți refuză în  continuare.

În schimb, începând din anii 90 (cel puțin atunci am aflat eu), în instituții prestigioase de învățământ din lumea largă ( London School of Economics de exemplu) marxismul se învață că teorie economică de viitor. Ba până și liderul spiritual al lumii budiste, actualul Dalai Lama, de când îl finanțează Soroș, a declarat că-ncepe să-i placă marxismul ( marxismul l-a exilat pe el din țara lui și i-a măcelărit confrații călugări).

Nu-i de glumit. Cu alte cuvinte, trădare, trădare, dar măcar să știm și noi de unde și cum.

În acest scop vă prezint temelia ideologiei și programului politico-economic și social-cultural marxist, pe care, personal, o consider imorală și păguboasă pentru oricine, în orice vremuri și orice societate. După criterii etice proprii naturii umane și minim raționale. După standarde de bunăstare spirituală și materială universale.

Subliniez că decalogul marxist  este destinat, fără echivoc, distrugerii progresive a civilizațiilor avansate, occidentale, bazate pe cultura libertății  responsabile, pe capitalism ( orânduire economică) și creștinism (orânduire spirituală). Destinația  lui – asta este, nu alta – e formulată explicit în cuprinsul Manifestului Partidului Comunist 1848, lucrare de căpătâi, dragă progresiștilor  de pretutindeni:

“După cum am văzut mai sus, primul pas în revoluţia muncitorească este ridicarea proletariatului la rangul de clasă dominantă, este cucerirea democraţiei.

Proletariatul va folosi dominaţia lui politică pentru a smulge burgheziei, pas cu pas, întreg capitalul, pentru a centraliza toate uneltele de producţie în mîinile statului, adică în mîinile proletariatului organizat ca clasă dominantă, şi pentru a mări, cît se poate de repede, masa forţelor de producţie.

La început acest lucru nu se poate face, fireşte, decît printr-o încălcare despotică a dreptului de proprietate şi a relaţiilor de producţie burgheze, adică prin măsuri care, din punct de vedere economic, apar neîndestulătoare şi şubrede, dar care se depăşesc singure în decursul mişcării şi care sînt inevitabile ca mijloc pentru revoluţionarea întregului mod de producţie.

Aceste măsuri vor fi, se-nţelege, diferite în diferitele ţări.

În ţările cele mai înaintate va fi totuşi posibilă aproape pretutindeni aplicarea următoarelor măsuri:

1. Exproprierea proprietăţii funciare şi întrebuinţarea rentei funciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat.

2. Impozit cu puternic caracter progresiv.

3. Desfiinţarea dreptului de moştenire.

4. Confiscarea proprietăţii tuturor emigranţilor şi rebelilor.

5. Centralizarea creditului în mîinile statului cu ajutorul unei bănci naţionale cu capital de stat şi cu monopol exclusiv.

6. Centralizarea tuturor[5] mijloacelor de transport în mîinile statului.

7. Sporirea numărului fabricilor de stat, a uneltelor de producţie, desţelenirea şi ameliorarea pămînturilor după un plan general.

8. Egală obligativitate a muncii pentru toţi, organizarea de armate industriale, îndeosebi pentru agricultură.

9. Îmbinarea muncii agricole cu cea industrială, măsuri avînd ca scop înlăturarea treptată a opoziţiei[6] dintre sat şi oraş.

10. Învăţămînt public gratuit pentru toţi copiii. Interzicerea muncii în fabrici a copiilor, în actuala ei formă. Îmbinarea educaţiei cu producţia materială.”

Ei, vă sună ceva cunoscut? Ceva din trecutul recent? Din prezentul altor țări? Coreei de Nord, Cubei, gen? Dar din actualitatea liberal-democrat-progresistă occidentală sau a noastră? Ceva din politicile economice sau monetare dirijiste și centraliste? Taxe din ce in ce mai mari, progresive? Invatamant de stat si „gratuit”? Nimic nu-i gratuit; cineva totdeauna plateste pretul. Programe scolare unice, uniformizante, gandire unica, corectitudine politica, ideologizarea (a se citi mistificarea) stiintei, culturii si istoriei, cu consecinta diminuarii standardelor intelectuale si cognitive la noile generatii, transformate in mase de manevra electorala aflate in plin divort de realitate?

Găsiți ceva atractiv în cuprins? Ceva în neregulă? Aduce pe undeva cu conceptul noii justiții sociale, al politicilor fiscale de tip Robin Hood (luăm cu japca de la bogați și dăm la săraci)? Nu? Poate cu discursul stângii de pretutindeni? De tip bogații sunt răi pentru că sunt bogați și săracii buni pentru că sunt săraci? Sau cu hai să fim cu de-a sila (prin forta legii statale) egali? Adică egal de săraci?

În caz că nu, câteva indicii despre traducerea în realitate și efectele nefericite ale acestui decalog, data viitoare.

(Va urma)

Prima parte aici:

https://ihincu.wordpress.com/2013/08/13/un-deziderat-pentru-un-viitor-ratat-decalogul-marxist-i/

PS: Toate astea – reeditarea ideilor marxiste, in varii forme si rebrandinguri – se intampla pentru ca „omul nou”, contemporan, (cel tinar cu atat mai mult) si-a uitat trecutul, ideile si practicile lui, si crede (chiar crede) ca lumea (poate) incepe cu el. O iluzie care ne (poate) pierde.

Ma intreb daca acum, la materia numita filosofie sau economie politica, in liceu, se mai studiaza Marx? Si daca da, cum? Critic sau ca filosofie politica si economica de viitor? Asta, desigur, daca printre materiile de liceu – cu continut si manuale aprobate de stat – se mai studiaza filosofie si economie politica ….

Din pacate, nu suntem singura populatie care a uitat decalogul marxist. Sau care nu a-nteles ca   stanga actuala l-a rebranduit dibaci. In America lui Obama, spre exemplu, marxismul a fost rebotezat liberalism – explicatii in filmuletul de mai jos:

Anunțuri
  1. […] Totodata, ca sa-ntelegeti de unde le veneau astora, comunistilor, ideile stralucite – stralucit gresite – si de unde le vin si azi (desi unii le-au preluat de la epigonii contemporani ai lui Marx, fara sa cunoasca originea), va oferim direct de la sursa (Manifestul Partidului Comunist, K.Marx si F. Engels, 1848, Londra), Decalogul Marxist, cu ceva explicatii pe link: https://ihincu.wordpress.com/2013/08/17/un-deziderat-pentru-un-viitor-ratat-decalogul-marxist-ii/ […]

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: