Ioana Hincu

Piața Universității 2013. Regretabilul.

In Dubii on Septembrie 11, 2013 at 5:48 am

“Ideile contează. Cuvintele contează. Şi, da, emoţiile contează. “Un stat suficient de puternic încît să-ţi dea tot ce doreşti, e suficient de puternic încît să-ţi ia tot ce ai”. Tot, inclusiv viaţa. E o frază care explică perfect atît atracţia pentru comunism, cît şi eşecul inevitabil al comunismului, în mizerie şi dezumanizare. A rostit-o un preşedinte american, Gerald Ford.[…] Piaţa Universităţii a fost creată de oameni care veneau de sub gloanţele comunismului, mulţi dintre ei, la propriu, şi cereau ca în România să nu mai fie niciodată comunism. Fără confuzie, fără nuanţări, fără ezitare. “Noi nu vrem neocomunism, nici neolibertate!!!” Clar şi răspicat.” Alexandru Hâncu – Restaurația comunistă, februarie 2012.

E regretabil că protestul din septembrie 2013, din aceeași piață, a fost inițiat și permanența asigurată de ONGuri marxiste, de lideri de gen sau de  “revoluționarii” din ianuarie 2012. Da, cei care  au adus USL la putere prin vot direct sau absenteism masiv, de tip “ne e silă de politicieni, toți  sunt la fel”.

E regretabil că majoritatea protestatarilor, relativ tineri, cred că sunt apolitici, doar civici si „culturali”. Greșit. Acest protest este  eminamente politic ( ecologismul e politică) și, mai mult decât pare la prima vedere, ideologizat. De alții. De cei care l-au inițiat. De cei care-i zgândăresc și stabilesc tematica. Doar că “apoliticii”, rebelii în căutare de cauză, nu înțeleg.

E regretabil că acest protest nu este orientat corect și coerent anti-establishment. Ar trebui să fie. Ar trebui să fie împotriva elitelor politice ale momentului.  Adică împotriva monstruoasei coaliții USL și grupurilor infracționale organizate care o reprezintă, care ne guvernează cu o majoritate catastrofală (100% guvern, 70% parlament) egal putere legislativă și executivă absolută. Ar trebui orientat împotriva puterii absolute. Corect înțelese. Dar nu e. Nu, Băsescu, în calitate de președinte, nu are și nu poate avea (prin constituție) puteri absolute. Dacă avea, n-ar fi fost suspendat degeaba, de două ori, de această  coalitie.

E regretabil și ironic totodată că această putere politică a rezultat tocmai din ignoranța, indiferentismul și desăvârșita neînțelegere a fenomenului politic, a lumii și societății în care trăim. Adica prin contribuția “apoliticilor”  sau emo-eco-civicilor.

E regretabil că tot ce poate uni câteva mii de oameni, mai degrabă tineri, e falsa cauză ecologistă. Spaima (nerezonabilă) de cianuri. Spaima isterică de fracking (fisurare hidraulică) și de exploatarea gazelor de șist. Ecologia e știință; ecologismul e politică, așa cum bine zicea tot Alexandru Hâncu acum câțiva ani, aici http://inliniedreapta.net/lavedere/alexandru-ducu-hancu-si-horia-roman-patapievici-despre-manipularile-stangii/

E regretabil că ce poate uni mulțimi în numele unui bizar patriotism e “nu ne vindem țara”. Mai ales că au vândut-o unii ( mai mult PSD și PNL, coalizatii de azi) pe bucăți consistente – Petrom, CFR, alte exploatări miniere cu cianuri, industrii întregi privatizate pe nimic și revândute de nu știu câte ori. Nu chiar pe șest. Nu-mi aduc aminte să se fi ridicat la lupta civică mulțimi patriotice atunci.

E tot regretabil că unii protestatari preferă să fim săraci, dar curați. Curați la mama natură din Roșia Montană și cam atât. Nu la București, nu la moravuri și cuget. Regretabil că fac șezătoare lângă bannere pe care scrie “sărăcia nu ucide; cianurile ucid”. Îmbrăcați în gecuțe de piele și cu smartfoane cumpărate nu știm exact din “sărăcia” cui (http://blog.itmorar.ro/un-cretin-circula-liber-in-piata-universitatii/)

E regretabil că protestatarii de azi n-au înțeles grava criză politică în care ne găsim și cauza ei. N-au înțeles nici lovitura de stat. Câți dintre ei or fi protestat în Piața Victoriei, în iulie anul trecut, când fierbea și sufletul, și asfaltul, și se topea, odată cu tânără noastră democrație, și creierul celor care ne guvernează de atunci? Dar în iulie anul acesta, în același loc, contra proiectului de masacrare a Constituției? Multi? Destui? Nu cred. N-aveau cum. Ei nu-nțeleg acum  abuzul de putere al USL. Cum să-l fi-nțeles atunci? Ei nu-nțeleg că în economia orânduirii politice și instituționale actuale, Roșia Montană e mizilic. Nici nu vor înțelege. Pentru că sunt generația internet. Generația care trăiește plenar iluzia cunoașterii și beneficiază decisiv de superficialitatea ei.

Căci altfel nu-mi explic cum e posibil ca, în timp ce protestează hipsteric/isteric, folk și artistic, împotriva unui monopol comercial creat, menținut și privilegiat de stat, prin lege și duble standarde, anticoncurențiale – joint-venture-ul RMGC  asta e – totuși strigă și poartă bannere cu “Jos capitalismul”. Adică ei strigă de fapt jos-anticapitalismul, dar nu pricep. Deh, n-au aflat pe internet ce e capitalismul și ce-i opusul lui, socialismul gen.  Să le recomandăm o lectură? Eventual acest articol http://www.kmkz.ro/opinii/editorial/bibliografia-bunului-simt/și titlurile conținute în el? Nerealist. Ei deja știu: au smartphone și laptop. Nu-i mai convingi. Am însă toată încrederea că liderii protestului, oameni de bine ca Victoria Stoiciu, îi vor ademeni perseverent cu delirurile lor trotkiste, revoluționare, neocomuniste, gen http://www.criticatac.ro/12532/criza-stangii-criza-a-capitalismului/. Am, de asemenea, toată încrederea că dacă nu vom repeta la nesfârșit ce-i capitalismul si de ce-i bun, sau  că anti-capitalismul înseamnă comunism, cu toții vom avea ce să regretăm.

Deocamdată e regretabil că lucrurile astea nu le repetă mass-media. Că mediile de informare relatează insuficient sau execrabil, câtuși de puțin profesionist sau obiectiv aceste evenimente. Orientările și dezorientările lor. Că publicul larg, neparticipant, e dezinformat și neinformat în continuare. Ceea ce, desigur, poate favoriza oricând, orice manipulare, și poate anihila orice reacție publică adecvată, corect conștientizată.

E regretabil totodată că RMGC a investit masiv în marketingul și publicitatea  acestui proiect, însă prea puțin în informarea publicului. Onest. E regretabil că nici măcar eu, care înțeleg teoretic rațiunile economice și eventual sociale ale acestei exploatări, care am o capacitate rezonabilă de înțelegere a fenomenului economic, politic și social, a proiecțiilor financiare și tehnice în general, și care nu am spaimă isterică de cianuri ( există metode și standarde internaționale certificate pentru exploatarea cu cianuri în condiții de siguranță și reabilitare a mediului), nici eu nu pot trage o concluzie decent informată despre Roșia Montană: mă  opun sau accept.

Și totuși, acest proiect a fost inițiat la jumătatea anilor 90. Iar dacă stârnește mai mult reacții emoționale, decât raționale, vina dezinformării/neinformării aparține în exclusivitate părților: guvernanții și Gabriel Resources Ltd. Împreună cu presa lor. Dacă guvernul ( partener minoritar RMGC) pretinde că este un proiect de interes național deosebit, să explice națiunii.  Dacă Gabriel Resources pretinde că știe ce face și face bine, în condiții de siguranță a mediului și rentabilitate pentru partea română, să ne explice ei. Nu prin campanii publicitare emo. De marketing și publicitate m-am săturat. Să ne explice așa, ca la neinițiați, că nu suntem toți specialiști în minerit și cianuri. Să ne explice cu datele și documentele la vedere. Deschis, simplu, cu argument. Că mie nu-mi place sărăcia. Dacă-i bun, vreau să se facă acest proiect. Plus îmi sunt simpatici canadienii. Îmi plac și englezii. Îmi plac și capitaliștii bogați. Cât mai bogați. Unde n-am avea și noi câți au ei.

 Între timp însă, tot ce știu cu oarecare grad de certitudine e că ce mă interesează ca să înțeleg, pe caz concret,  “interesul national deosebit” ( asa zice proiectul de lege), utilitatea si necesitatea, ramane ocult.

Știu de asemenea că dacă aveam o guvernare cinstită ( cea mai curată parcă zicea madame Mungiu anul trecut), încă din prima zi de protest, organiza o conferință de presă și explica tot publicului, dacă n-avea nimic de ascuns. Ba nu. Explica mai de mult. La tv. Eventual la Televiziunea Română, cea Liberă de competențe, la care toți  plătim abonament. Iar dacă protestele continuau (și iată, continuă) să fi inițiat un dialog cu liderii.  Ca orice guvernanți responsabili, confruntați cu o criză. Să încerce, competent, dezamorsarea situației, nu amorsarea prin indiferență și bâlbâieli. Să ne fi lămurit și pe noi,  poporul. Că tot se invocă în textul de lege interesul nostru. Noi, ăștialalți, nu doar protestatarii ( câteva mii) și guvernanții, suntem totuși națiunea. 20 de milioane. Dacă-i p’asa, dacă în numele și pentru binele nostru se face, să ne fi explicat direct inițiatorii.

Dar nu. Ponta dă înapoi. Nu votez, zice. Antonescu bate câmpii. E-n opoziție, a declarat în calitate de co-președinte al USL și președinte de Senat, al doilea om în stat. În opoziție cu creierul lui și cu realitatea probabil. Așa că amândoi au dat, declarativ, înapoi. Să mulțumească poporul. Care popor? Cele 8-10 mii de protestatarii emoționali, entuziasmați, rebeli fără cauză, sau pentru cauza anarho-ecologistă, anti-capitalistă, anti-corporatistă? Cei care lucrează la corporații? Cei care iubesc natura, dar trăiesc la asfalt cu smartphone? În fața acestui “popor” dau înapoi? Și până la urmă, de ce dau înapoi? Poate că nu e cazul. Să ne explice. Eu, om din popor, asta aștept.

Ce  ar mai fi de regretat în legătură cu acest protest?

Spre exemplu că proiectul de lege, cel publicat pe site-ul ministerului lui Șova, e anti-procedural și nerușinat de ilegal. Îi lipsesc multe avize; scrie chiar  în text care. Asta da nerusinare. E un fel de carte blanche acordata acestei exploatări. Păi de ce? Ce caută în aceste condiții la parlament?

 Și ar mai fi ceva de regretat în toată povestea asta. Că din păcate, chiar dacă proiectul RMGC este rentabil și util națiunii ( poate că este), mă îndoiesc că implementarea lui poate fi lăsată pe mâna acestei guvernări, eminamente coruptă moral, dacă nu și legal, și incompetentă. Mă tem, de asemenea, că și oprirea lui, în acest fel, populist, incompetent și ocult, va zădărnici pentru o vreme implementarea și desfășurarea altor proiecte de gen. Prin precedent.

Asta ar trebui să înțeleagă protestatarii. Pentru asta să protesteze. Împotriva incompetenței, imposturii, imoralității, disprețului față de cetățean și abuzurilor acestei guvernări.Împotriva masacrării constante a domniei legii și statului de drept. Împotriva abuzului de putere legislativă – mașinăria de vot prin care, de la începutul anului, USL bâlbâie și masacrează cu o viteză demnă de o cauză mai bună legi după legi. Împotriva instabilității, lipsei de siguranță a cetățeanului, lipsei de perspectivă și libertate individuală corect reglementată și apărată de acești făcători și desfăcători de instituții și legi. Pentru asta să le ceară demisia. Din asta să le ceară să se oprească. Nu din capitalism. Nu din exploatări rentabile de resurse ( cele ale subsolului sunt, conform constitutiei, proprietate publica, nu privata; asta e). Ci din feudalismul cu parfum de socialism “stiintific” restaurat de USL. Din visul conjunct a lui Marx și al epigonului său declarat, Ion Iliescu. Din revasalizarea noastră, în acest fel, de către USL. Se va întâmpla așa cu acest protest? Nu cred. Ăsta e lucrul pe care personal îl regret. Imposibilitatea solidarizării în numele cauzelor necesare.

 În fine. Poate că este și asta o lecție inevitabilă. Poate că singurul lucru util în toată povestea asta va fi lecția. Lecția ilustrativă, în plină desfășurare, a infantilismului civic și incompetenței politicului. A eșecului rațiunii, de ambele părți. Lecția iluziei cunoașterii de care suferă generația internet. Lecția ușurinței cu care poate fi manipulată și deturnată populist, anti-capitalist și emoțional-ecologist. Lecția eșecului educației. Lecția incompetenței și slugărniciei mediilor de informare. Și, nu în ultimul rând, lecția consecințelor acestei stări generale. Consecințe pe care încă nu le știm, dar urmează să le trăim. Consecințe pe care nu știu cum, nici când, nici dacă le vom depăși.

Epilog

Ca sa nu mai regretam, ca sa nu mai dam atatia pasi inapoi, bine ar fi sa intelegem ce facem. De aceea invit la lectura acestui scurt articol, de Alexandru Hancu, din care am citat la inceput: http://www.blogary.ro/editorial/restauratia-comunista-2/

E despre Piata universitatii si Piata ideilor ei. E despre protestele si “revolutia” din ianuarie 2012. Seamana. Ideile nu s-au schimbat. Doar pretextul si anotimpul; acum e toamna, alt an. Ideea necesara fiind sa invatam odata, corect, caror idei sa ne opunem, si dupa care sa actionam.

Si tot din lumea ideilor, alte opinii, utile ca exercitiu de gandire politica, economica, institutionala, utile pentru intelegerea fenomenului P.U.2013 si receptarii lui diferite, puteti citi aici, in articolul lui Vladimir Tismaneanu http://www.contributors.ro/global-europa/piata-universitatii-clasa-de-mijloc-si-extinctia-ideologiilor-cateva-ipoteze/ sau aici in aritcolul lui Dragos Aligica http://www.contributors.ro/fara-categorie/rosia-montana-nu-i-aparati-ca-nu-aveti-pe-cine

PS: mai am un regret. Regret iluziile manifestantilor spontani, sinceri, bine intentionati, neideologizati inca. Regret ca dupa ce trece „distractia” (pentru multi este un  festival nocturn), unii politicieni marginali sau ratati ( poate chiar dintre cei aflati acum la putere; poate din randul neocomunistilor inca aspiranti la functii in stat) isi vor fi facut sau restaurat capitalul de imagine. La fel ca anul trecut. Doar ca acum sunt mai multe mii de manifestanti. Si mai cool. Avantaj cei care isi construiesc capitalul de imagine cu ei, acum.

Update 13 septembrie: Cristian Campeanu, Romania libera. O pozitie echilibrata, lucida, in legatura cu Rosia Montana: http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/mistocratia-2-0-azi-rosia-montana-312357.html

Update 15 septembrie: Dragos Aligica, varianta optimista http://www.contributors.ro/fara-categorie/lasati-frate-oamenii-sa-demonstreze/„nimeni nu pierde nimic”; eu asa doresc si sper 🙂

Update 21 septembrie: https://ihincu.wordpress.com/2013/09/21/proteste-niciun-adevar-suprem-totusi-o-problema/

Update 23 septembrie: Dragos Aligica  http://www.contributors.ro/fara-categorie/despre-proteste-sa-pastram-simtul-proportiilor/

Update 27 septembrie: Alexandru Hancu http://www.blogary.ro/editorial/jos-toti-sus-cine/ in replica la http://www.kmkz.ro/de-pe-teren/reportaje/miroase-a-spirit-tanar-iesiti-din-casa-de-vineri-pana-duminica-si-o-s-o-simtiti-si-voi/ simptomatic, acest din urma articol cu privire la spiritul portestatarilor, nu accidental.

Update 30 septembrie: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-15694537-george-maior-sri-nu-poate-pronunta-asupra-oportunitatii-implementarii-proiectului-rosia-montana-acordat-atentie-asupra-riscului-grupari-extremiste-deturneze-miscarile-protest-legitime.htm

Cu alte cuvinte, nimic nou; totul previzibil. Din pacate.

Anunțuri
  1. Îţi mulţumesc pentru articol si ideile din el. Acum o săptămână aveam dispute cu prieteni care participau la proteste. Argumentele mele erau fix legate de naivitatea civica a majorităţii protestatarilor – sau cum ai spus mai bine, infantilism civic.
    Am fost si eu in Piaţa Victoriei încă din prima zi cand eram 20. Am simţit o speranţa atunci, credeam ca vom fi mai mulţi de 3-4 sute. N-am fost…
    Însă auzind ca acum s-au strans10000 de oameni, m-am umplut de mâhnire. Deşi in PU sunt oameni care îi reproşează lui Ponta ca i-a trădat (dupa ce l-au votat), sau anti-capitalişti, sau ecologişti radicali sau orice altceva, totuşi cred ca e bine ca s-a opus totuşi cineva proiectului de lege. Chiar daca pentru mine e ca si cum ai protesta împotriva faptului ca un tată beţiv-abuziv din cartier îi vinde bicicleta copilului in loc sa încerci sa salvezi copilul.
    Din păcate cei din piaţa vor savura eventuala victorie si nu se vor educa ideologic. Vor deveni socialişti din ideea ca e mai uman aşa.
    Am colegi de munca ce îmi spun ca era mai bine în comunism, măcar avea toată lumea casă, masă, muncă, si nu se murea de foame ca azi. E mai uşor sa te întorci la ceva ce ai mai făcut decât sa tragi tare si sa speri la mai mult, la o democratie germană de exemplu.

    Nu stiu care e direcţia, nu stiu de unde poate sa înceapă schimbarea. Singura mea speranţa este educaţia. Poate îmbunătăţim acolo si peste câteva generaţii sa avem oameni educaţi politic, cu cultură civică.

    O sa revin, căci îmi place ce văd aici. Mersi!

    • Aia e. Nu ultima, ci singura solutie si speranta: educatia. Insa pentru asta trebuie timp. Mult 🙂 Prin urmare, rabdare.
      Multumesc pentru comentariu. Ma bucur oricand sa pot fi de folos cu unele clarificari. De aia scriu 🙂

  2. Paragrafului 4 ii lipseste verbul. Na, ca ma enervasem 🙂 E vorba de Frank Timis (investitor RMGC, creatorul tepei) infractor interzis pe bursa din Londra (si condamnat in UK inclusiv pentru trafic heroina) si actualul investitor Beny Steinmetz, perchezitionat azi de procurorii elvetieni. P-astia ii aparam???? ca sa aparam Capitalismul???? Ridicol.

    Plus: avocata RMGC = mama ministrului responsabil de proiect. Despre ce vorbim????

    Si ca sa vezi ca sunt chill, poftim text de azi, de weekend asa: http://lacoltulstrazii.ro/2013/09/13/noroc-bun-nene-iancule/

    • Ce bine ar fi fost daca citeai pana la sfarsit. Inclusiv linkurile indicate. In loc sa urli de nervi.

      Nu faci decat sa verifici una dintre ipotezele pe care le-am avansat: esecul ratiunii, iluzia cunaoasterii, superficialitatea ei.

      Cu privire la lipsa verbului din paragraful la care, probabil, te-ai oprit din lectura ( reiese din comentariile tale): exista stiluri literare, mai ales cel jurnalistic ( dar nu numai), in care se utilizeaza frecvent procedeul propozitiei eliptice de predicat ( verbul e parte de vorbire; „paragraful”, probabil aliniatul vroiai sa spui, contine mai multe propozitii, fraze). Dar ca sa stii asta, trebuie sa ai la activ suficienta lectura serioasa ( nu doar de blog/net trendy-cool) si suficienta cultura. Nu sa urli de nervi dupa ce lecturezi, superficial, cateva sute de cuvinte ( lecturile serioase, contin de la 10 mii cuvinte in sus – zeci de pagini).

      Spun ca n-ai citit ( atent in niciun caz0 pana la capat si cu atat mai putin ai lecturat articolele de pe link pentru ca, daca o faceai, nu-mi mai explicai mie ce-i RMGC, adica o manifestare monopolista, anti-capitalista, ca ti-am explicat eu si am oferit ( pe unul din linkuri) si bibliografia necesara intelegerii oranduirilor politico economice. In special capitalism versus socialism ( etatism si rent-seeking systems).

      Precizari necesare se pare:
      Eu in Piata Universitatii am fost in decembrie ( 21-22) 1989, in mai-iunie 1990, iulie 1990. Vorbim de sute de mii de oameni care stiau exact ce vor si ce fac. In Piata Victoriei in ianuarie 1990 ( peste o jumatate de milion de oameni; unii zic un milion; greu de spus; protest anti-comunist, anti-sistem).ai aici http://inliniedreapta.net/lavedere/1-milion-de-manifestanti/ Eu aveam 22 de ani atunci. Si reperele valorice dobandite prin educatie serioasa, de acasa si din carti, nu de pe net la coltul strazii. Si din experienta lipsei de libertate si traiului in dictatura. Ceea ce nu-ti doresc. Insa… Tot in Piata Victoriei am fost si in vara lui 2012, seara de seara, pe canicula aia sinistra, cateva saptamani, ca sa protestez impotriva chestiilor alea boldite. Tu ce faceai vara trecuta? De curiozitate. Sau atunci, de pe net, inca nu te lamurisesi cum sta treaba?

      Multumesc oricum ca m-ai pus la curent cu cuplul mama ( vitrega) si fiul Sova. Nu stiam 🙂 Glumesc, desigur. Sunt avocat de ( in curand) 20 de ani. Stiu ceva mai multe decat tine despre Dan Sova, Ana Diculescu Sova si aranjamentele lor politico-rentabile. Nu de la ziar.

      Totodata si din pacate, avand biroul personal ( de 10 ani) la 30 de metri de fantanile din fata Institutului de Arhitectura Ion Mincu, urmaresc fara sa vreau ( n-as mai fi urmarit), mai ales pe seara, cand plec, degradarea continua si deturnarea simbolurilor locului numit Piata Universitatii, incepand din ianuarie anul trecut. Urmaresc, din dorinta de intelegere a evolutiilor sociale, si in afara zilelor de lucru. Consternant.

      Tot din pacate, lucrand si avand contact cu generatia 20-30 de „intelectuali” ( a se intelege absolventi de facultati, mai ales socio-umaniste), constat, cu regret, ca la coplestitoarea majoritate se verifica ce am scris despre manifestanti si generatia internet punct cu punct. Ca si la tine, iata. Comentariul tau este o ilustrare perfecta ( superficialitate, iluzia cunoasterii).

      Si, in fine, sper ca nu te astepti sa-ti urmez indicatiile bibliografice ( la coltul strazii) ca sa vad ca esti… chill? Calm vroiai sa spui? Dupa ce admiti singur ca urli de nervi? Hm. Ai o problema. Pare psihica. Ar fi mai indicat sa ti-o rezolvi, in loc sa incerci sa-mi demonstrezi mie nu stiu ce. Si degeaba urli de nervi, apropo; daca se intampla e numai din vina, superficiliatatea si incapacitatea ta de a citi pana la capat, atent, si de a gandi in scopul de a intelege ce citesti.
      Deci, sanatate iti doresc.

  3. Hai sa-ti spun ce cred eu ca e regretabil Ioana.

    1. E regretabil ca boldezi „pentru asta ar trebui sa protesteze”. Ei, adica. Pentru statul de drept, EI sa protesteze. Tu stai pe margine si comentezi cinic.

    2. E si mai regretabil faptul ca trollingul cu „Jos capitalismul” i-a reusit lui Rogozanu&co fiindca el a raspandit tampenia asta, propagata apoi pe nemestecate de presa. Am fost de 4 ori in PU2013 cu cele 2 duminici incluse. Cand au fost 10,000 de oameni, aia cativa idioti cu „Jos capitalismul” se rugau de fotografi sa-i prinda in cadru. Sau se bagau in cadru. Erau o mana de oameni, zece? 20? Am urecheat verbal o astfel de pancarta pana s-au pitulat pe la alti fotografi.

    S-au folosit de voi ca niste adevarati trolli ce sunt. Zici ca e generatia internet, te rog cauta boala maniacala de care sufera ceea ce se numeste un troll. Un nebun arunca o piatra si 10 se chinuie s-o scoata. Felicitari, le-ati propagat mesajul si trollingul. Asta doreste orice troll, orgasmul maxim de vizibilitate si reactie.

    3. O multime de 10,000 de oameni si alte mii prin tara sau prin diaspora nu sunt niste extremisti. Sunt de-ai nostri. Si sunt toleranti, chill, d-aia tolereaza aberantii cu pancartele de mai sus. Ca-i vedeti doar pe ultraminoritarii aia, e fix problema voastra, a nustiudece acritilor.

    4. Dreapta romaneasca a ratat momentul. Complet. Definitiv. Iremediabil. Imi vine sa urlu de nervi!!!!!!!! Nici nu intru in chestiunea dreptului de proprietate…. Niste investitori infractori interzisi la bursa din Londra (Londra!!!! ZA CITI, fundatia industrializarii si a capitalismului, cel mai cel centru financiar din Europa!! Capitala tarii cu cei mai multi investitori straini! DA?) sau sunt perchezitionati de procurori in Elvetia (tara bancilor, Mecca finantelor si a miliardarilor din toata lumea asta capitalista!!!).

    Toti bezmeticii de la inliniedreapta si blogary (si altele de gen) apara niste infractori, ridicand semet steagul unui clamat capitalism!!!! Asta nu e capitalism sau piata libera ci monopol si coruptie de stat. Iar dreapta romaneasca injura si huiduie niste tineri care protesteaza in PU impotriva unui Guvern stangist.

    Of….

  4. Bine zis! Of, din ce in ce mai greu de gasit o opinie lucida in toata nebunia asta. Si-asa erau destul de putine locuri in care puteai intalni luciditatea, am observat de ceva timp ca si revista Kamikaze renunta incet-incet la ea. Chiar locul (unul din ele) in care apar articolele lui Ducu!!! Chiar asa de orbiti au ajuns kamikajii acum, colegi fiind cu el ?? Pareau oameni intregi… Comentariile majoritatii cititorilor lor mi-au dat insa dureri de cap, la propriu. Par oameni destul de inteligenti, dar nu reusesc sa vada linia dreapta intre doua puncte. Ce si cum ar fi de facut intru luminarea celor naivi dar bine intentionati? Pentru ca altfel ma tem ca vor crea un curent care ne va impinge pe toti in deriva. Din nou.

    • Ei, majoritatea celor care scriu la Kamikaze sunt si ei un fel de hispteri. Majoritatea mai tinerei. Dar nu neaparat. Fac si ei ce-i taie capul si condeiul ( macar lor nu le dicteaza nimeni ce sa scrie). Uneori ii fura valul. Ducu are tot timpul discutii cu ei. Incearca sa le mai explice cand o iau razna. Deocamdata degeaba.
      Ce-i de facut? Nu stiu, sincer. Altceva decat sa ne pastram, cat se poate, capul pe umeri… Sa mai si radem ( hai ca se poate si rade mult daca citesti Kamikaze; infond e revista de satira si umor).
      Si sa luam de la fiecare ce se poate. Cu discernamant. Ce, nu vezi ce nebunii se scriu pe Contributors? In 22? Pai sincer, in afara de Dragos Aligica si de Vladimir Tismaneanu, majoritate publicistilor de acolo derapeaza. Cand nu deraiaza pur si simplu. Ba ma si sperii uneori. Ca-s oameni cu niste carti de vizita. Unii cadre universitare. Formatori de minti de soi teoretic.
      Nu-i bai. Oricum, la Universitate avem niste hotarati de anul trecut; asa par; avem si Jos-basescieni, avem si ceva gospodine reactionare, avem si remus-cerni, si intelectuali marxisti. Da ce n-avem acolo… Insa in general e „revolutia folk”. Seamana mai degraba a festival. Unii chiar se distreaza ( daca ai umor, te poti distra si tu, dar nu din aceleasi motive ca ei). De regula mai pe seara. Pana acum e mai suportabila decat „revolutia” de anul trecut. E mai hip-tehno-folk. Mai greu e cu parcarea si cu circulatia uneori. Deh, festivaluri democratice. Deocamdata in desfasurare. Cat e vremea buna, posibil sa mai tina. Poate se infratesc si cu minerii de la Rosia Montana. Folkul e pacificator ( sper sa se prinda si minerii) 🙂

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: