Ioana Hincu

Archive for Iulie 2014|Monthly archive page

Minti, ucizi, aberezi, deci existi. Logica rasturnata a razboiului si Thomas Sowell.

In Solutii on Iulie 30, 2014 at 5:19 am

Prietenei Liliana din Israel

Motto: Dubito ergo cogito, cogito ergo sum (Rene Descartes, sec 17) Pentru ca adevărurile vechi să-și păstreze înțelesul în mintea oamenilor, ele trebuie reafirmate în limbajul și conceptele generațiilor  successive. (F.A.Hayek, sec 20)

Acum doi ani, am scris un text despre razboaie care ar trebui castigate. Textul incepea asa: “Era o vreme când credeam că războaiele nu sunt necesare, că luptele se pot câștiga pașnic și că împotriva tancurilor se poate lupta cu flori. Mi-a trecut: nu se poate. Și m-am lămurit: intolerabilul nu trebuie tolerat.” Era despre comunism si islamul actual, despre razboiul pe care ambele il duc impotriva lumii civilizate, si despre faptul ca sunt pe cale sa-l castige daca nu ne trezim la realitate. Textul integral aici:

https://ihincu.wordpress.com/2012/09/14/razboaie-care-ar-trebui-castigate-religia-pacii-si-comunismul/

De atunci incoace lucrurile nu s-au schimbat, decat poate in rau: liderul lumii libere – presedintele SUA – e mai antiamerican, neocomunist si “multicultural” ca niciodata, Europa e asaltata de etatism, nationalism si destabilizata de Rusia putinista, iar Orientul mijlociu a (re)devenit un taram al terorii islamiste dezlantuite (Fratia Musulmana, ISIS, AlQaeda, Hamas).

Intre timp, opinia publica occidentala aplauda. De ce? Pentru ca daca ceva s-a “imbunatatit” remarcabil, este logica rasturnata prin care propaganda si diplomatia progresista occidentala inlocuiesc adevarul cu minciuna, echivaleaza agresorul cu victima, si promoveaza drepturile celor fara drept: banditi si barbari.

De exemplu, in chestiunea israeliano- Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Ineptie si inertie politica 2014. Rusia, razboaie si un centenar trist.

In spaime on Iulie 28, 2014 at 7:07 pm

Acum fix 100 de ani, pe 28 iulie 1914 izbucnea primul razboi mondial. Pretextul? Un nationalist sarb il ucisese la Sarajevo pe arhiducele Franz Ferdinand al Austriei. Contextul? Europa si zona balcanilor erau un butoi de pulbere, marile puteri si imperii isi disputau zonele de influenta politico-economica si militara aflate intr-un echilibru extrem de fragil de la inceputul secolului. Ca acum.

Prima conflagratie mondiala s-a soldat cu 9 milioane de combatanti morti. A fost una din cele mai ucigatoare confruntari militare din istoria omenirii. S-a incheiat peste 4 ani cu reconfigurarea granitelor europene.

La inceputul sec 21, dupa venirea lui Putin la putere (1999) politica sferelor de influenta geo-politica a devenit la fel de actuala ca atunci. E razboi. Rece ar spune unii. Cald imi permit sa spun eu cata vreme Rusia lui Putin nu si-a refuzat in ultimii 14 ani interventii militare in Cecenia, Georgia si, iata, acum, la granita noastra de nord, in Ucraina.

Anul acesta, in numai doua saptamani, in dispretul total al legilor interne si internationale, Crimeea a fost anexata abuziv de Rusia, apoi jefuita si epurata etnic. Ulterior, Ucraina continentala a fost facuta bucati de armate (da, armate) de scelerati separatisti rusi. Care se intampla ca acum 2 saptamani, printre actele uzuale de barbarie, sa fi doborat cu o racheta sol-aer un avion civil, ucigand pe toti cei 298 de pasageri aflati la bord.

Ca o expresie stelara a salbaticiei nationaliste instigate si girate financiar si logistic de Rusia lui Putin, nici pana azi ramasitele celor 298 de victime nu au putut fi integral repatriate si redate familiilor. Starvuri de civili nevinovati putrezesc in continuare pe teritoriul ucrainean ocupat de acesti scelerati. Rusi, da.

Ce fac politicienii occidentali? Se reunesc, se codesc, declara, vorbesc la telefon. Sa Citește restul acestei intrări »

Liberalism vine de la libertate, inclusiv a cuvantului. Fuziuni “liberale”.

In Solutii on Iulie 26, 2014 at 8:06 pm

Impostura liberalismului romanesc

Pentru cei care stapanesc conceptul de liberalism, macar in coordonatele esentiale, nu mai incape dubiu ca in Romania n-avem. N-avem dreapta, nici liberalism indeobste numit “clasic” in zilele noastre, pentru a-l diferentia de liberalismului de stanga (in fond socialism rebotezat) harnic promovat in Occident, cel putin de la al doilea razboi mondial incoace.

Inainte de a intra in subiect, rog putina rabdare si lectura atenta a doua texte initiatice despre lipsa culturii liberale, politice si sociale, in societatea noastra antebelica, interbelica si actuala:

https://ihincu.wordpress.com/2014/05/16/despre-noi-asa-cum-am-fost-si-vom-mai-fi-patriotism-nationalism-izolationism-iii/

si despre “Falsul liberalism romanesc”, in anul de gratie 2014:

https://ihincu.wordpress.com/2014/03/07/falsul-liberalism-romanesc/

Sugerez de asemenea lectura unei carti de referinta scrise de Valeriu Stoica si Dragos Aligica, publicata de editura Humanitas in 2009 sub titlul “Reconstructia dreptei”. O lucrare de exceptie, de o limpezime si acuratete conceptuala (incluzand referinte bibliografice esentiale) de invidiat in ce priveste liberalismul, capitalismul, institutiile si partidele politice romanesti, din perspectiva istorica si actuala. O lucrare pe nedrept ignorata atat de publicul larg, cat si de mediul academic. O lucrare care ar merita inclusa in lecturile obligatorii ale oricarui student al unei facultati de stiinte politice, economice si sociale, si ale oricarui adult civic-responsabil, care chiar doreste sa avem in Romania, vreodata, dreapta – si la putere si in cultura noastra sociala.

Unitatea si reconstructia dreptei

Nu cred sa fie un moment mai potrivit decat acesta pentru Citește restul acestei intrări »

Despre povestitori de adevaruri

In certitudini on Iulie 16, 2014 at 9:35 pm

“when ideas are neglected by those who ought to attend to them – that is to say, those who have been trained to think critically about ideas – they sometimes acquire an unchecked momentum and an irresistible power over multitudes of men that may grow too violent to be affected by rational criticism” Isaiah Berlin, Two concepts of liberty

Exista pe lumea asta niste oameni rari si pretiosi: povestitorii de Adevar. De adevar cu majuscula. Nu, nu la Ion Creanga ma refer (desi a fost mare povestitor). Ci la contemporanii care stiu sa povesteasca simplu lucruri pe cat de adevarate, pe atat de complicate si importante.

Lumea academica (meschina, mediocra si aroganta) ii desconsidera, desi unii fac parte din ea sau, oricum, au strabatut-o cu brio (nu insa fara obstacole). Desi-s toba de inteligenta si de carte. Ii dipretuieste fara sa-i inteleaga (sfanta aroganta elitarista) pentru ca “se coboara” la omul de rand.

Lumea profana, nu de putine ori, din prostie fudula, ignoranta si lipsa de masura, da cu ei de pamant, de la egal la egal. Crede ca daca povestea pare simpla si e la liber, oricine o poate spune, intelege sau critica rational.

Da, e nedrept. Pentru ca viata-i nedreapta, lumea amestecata, oamenii marunti, iar soarta celor putini si buni aspra.

Da, e nedrept, stupid si contraproductiv. Pentru ca la adevar se ajunge greu, dupa lungi cautari. Si nu oricine poate, nu oricine priveste din unghiul bun.

Tocmai de aceea, contempland nedreptatile si nebunia asta, incerc sa fac putina dreptate. Astfel, de pur si simplu exemplu:

Cand Andrei Plesu spune povesti pe intelesul tuturor prin ziare sau la televizor, nu e pentru ca se plictiseste sau pentru ca n-ar stapani lexicul elevat, ci pentru ca-i pasa de lume, o vede mai bine decat noi si are un har: cel de povestitor. Si umor. Umorul e lucru serios si greu.

Cand Vladimir Tismaneanu Citește restul acestei intrări »

A fost odata, in Romania (II). Minoritate sau majoritate, tiranie sau libertate?

In Solutii on Iulie 9, 2014 at 1:17 am

Spuneam in prima parte (aici https://ihincu.wordpress.com/2014/07/06/a-fost-odata-in-romania-i-iulie-2012-2014/) ca optiunea intre dictatura si libertate, intre democratie si tirania majoritatii (imorale in multe feluri), intre saracie si prosperitate, intre supravietuire si prabusire nationala, ne apartine. Apartine majoritatii care are de invatat de la minoritate. Se pune problema ce si de la care minoritate.

Minoritate, lege, democratie, libertate

Daca in 2012 coalitia borfasilor a esuat, presedintele reformist si democrat n-a fost demis, membri importanti ai coalitiei mizerabililor la putere (Nastase, Vantu, Becali, Fenechiu, Rusanu, Duicu, Voicu, Copos, Vlasov, Voiculescu, Dragnea, Mazare, samd) se afla azi dupa gratii sau pe cale, iar clanurile lor politico-mafiote sunt subrezite, nu este meritul majoritatii populatiei, ci al minoritatii care a mers contra curentului ilogic si imoral, indreptat impotriva bunului simt, justitiei si statului de drept.

Care minoritate?

Minoritatea politica – presedintia tarii plus o infima grupare din partidele parlamentare si extraparlamentare.

Minoritatea magistratilor si serviciilor de informatii – cateva sute de oameni.

Minoritatea formatorilor de opinie onesti si competenti – cei notorii sunt numarabili pe degete.

Minoritatea societatii civile, aceea care, cu inteligenta, perseverenta, responsabilitate si bun simt, apara cum stie si cum poate aceste valori si principii vitale pentru toti, inclusiv pentru majoritate (chiar impotriva ei): domnia legii, democratia civilizata si libertatea.

Daca azi, dupa doi ani de Citește restul acestei intrări »

Fenomenul Antena 3: un asasinat cultural si psihologic

In spaime on Iulie 7, 2014 at 6:09 pm

Nu-i metafora nici gluma ce spun acum, e un semnal de alarma: fenomenul politico-mediatic A3 este si va ramane o crima la adresa mentalului colectiv. O crima asupra culturii noastre sociale si asupra sanatatii psihice si emotionale a unei parti consistente din populatie. O aberatie care ar trebui tratata ca atare, adica evacuata natural, legal si definitiv din randul mass-media romanesti, si niciodata replicata.

N-am scris niciodata despre A3. Au facut-o, mai mult sau mai putin serios, destui. Prin urmare de ce asa, in acesti termeni, severi, si de ce acum?

Intai pentru ca multa lume spera si asteapta, pe buna dreptate, ca dupa previzibila incarcerare a creatorului si patronului A3, Dan Voiculescu, fenomenul sa se stinga.  Sincer? Si eu mi-as dori. Sunt totusi circumspecta si, recunosc ca, de azi inainte voi fi mai atenta la evolutia acestei aberatii mediatice. Este al doilea motiv pentru care scriu azi despre fenomenul A3 si totodata explicatia circumspectiei mele:

A3 este un fenomen mediatic fara precedent (nu doar la noi), ale carui amploare si efecte sociale devastatoare sunt greu de cuantificat cantitativ si in timp.

O institutie media licentiata oficial ca televiziune de stiri – adica, dupa criteriile legii audiovizualului si eticii jurnalistice, obligata la informatie obiectiva, investigatie, documentare si analiza onesta, serioasa, teoretic impartiala, despre realitate, nu fictionala – a dezinformat, manipulat, mintit si calomniat ani de zile, sistematic si programatic, deseori in limbaj submediocru si subuman,  pe oricine le-a stat in cale, pe marginea unei marote unice: jos Basescu si reformele initiate / simbolizate de acest om politic, respectiv anticourptie, jutitie independenta, modernizarea statului, orientarea pro-occidentala.

In aceasta “intreprindere”, A3 a fost legitimata institutional si cultural (cultura sociala) de Citește restul acestei intrări »

A fost odată, în România (I). Iulie 2012-2014

In Solutii on Iulie 6, 2014 at 6:41 pm

Sarbatoare si comemorare

Azi, 6 iulie 2014, avem o dubla si stranie aniversare: celebram Ziua Justitiei si comemoram totodata 2 ani de la ultima lovitura de stat. Acum 2 ani, pe 6 iulie 2012, o coalitie mizerabila de politicieni, formata din primul guvern Ponta sustinut de parlamentarii PSD, PNL si PC, condusi de Ponta, Antonescu si Voiculescu:

  1. a suspendat abuziv, adica fara motiv constitutional, a doua oara, pe presedintele tarii;
  2. a acaparat total doua dintre puterile statului: legislativa si executiva, pentru a o incapacita pe a treia, justitia, in favoarea fratiei infractorilor la putere.
  3. a demolat ordinea constitutionala democratica.

Se mai intamplase o data. In 2007. La fel. Aceeasi coalitie de partide a suspendat acelasi presedinte. Tot abuziv, caci Curtea Constitutionala a decis si atunci ca presedintele n-a incalcat constitutia.

Scopul suspendarii din 2012 (acelasi ca-n 2007) a fost declarat public, raspicat: preluarea controlului politic asupra justitiei si a puterii absolute de catre clanurile politico-mafiote. Aveti aici dovada audio-video, respectiv Victor Ponta, spunand public ca doreste sa preia controlul politic asupra DNA: http://www.youtube.com/watch?v=bNl2RikUmpA

Prima data s-a intamplat in 3 luni (februarie- aprilie 2007). A doua oara s-a rezolvat in 5 zile (2-6 iulie 2012). Agresorii legii si ai statului s-au perfectionat.

Ce avem azi de inteles, sarbatorit si comemorat, pornind de la aceste evolutii nefaste? Cateva lucruri vitale. Citește restul acestei intrări »