Ioana Hincu

Consecintele nationalismului separatist stupid. Decapitarea Marii Britanii?

In spaime on Septembrie 13, 2014 at 6:25 pm

Septembrie 2014

Captivi in eternul nostru provincialism, in jalnicele noastre micimi politico-electorale de periferie a lumii occidentale, un eveniment de mare (posibil dramatica) importanta scapa cu desavarsire atentiei noatre: probabila destramare a Marii Britanii prin desprinderea Scotiei (referendum pentru independenta Scotiei, saptamana viitoare, 18 septembrie 2014). Sau, cum spune primarul Londrei, Boris Johnson, “decapitarea Britaniei si uciderea celei mai de succes uniuni politice” pe care lumea civilizata a cunoscut-o vreodata, fondata acum peste 300 de ani, la 1706.

De ce aduc in atentie problema asta care nu pare a fi a noastra? Pentru ca poate deveni oricand. Pentru ca nimic in istoria politico-institutionala a oamenilor nu este imuabil, iar vremurile sunt rapid schimbatoare. Pentru ca este o realitate, o probabilitate, o tendinta, care, chiar daca nu pare, poate deveni oricand si a noastra.

Sa nu uitam: Romania Mare este mare si unitara de nici 100 de ani, iar incepand din 1940 (anexarea sovietica a Basarabiei si Bucovinei de Nord) nu mai este ce-a fost la 1918. Uniunea anglo-scotiana fiinteaza de la 1706 (Actul uniunii dintre Anglia si Scotia, votat de ambele parlamente, englez si scotian), iar acum se afla in pericol de destramare. O realitate la care n-ar strica sa reflectam.

Desprinderea Scotiei de UK este, pe cat de aberanta prin inutilitate, pe atat de relevanta (mai relevanta decat pare) pentru intreaga Europa. Ilustreaza efectele nationalismul separatist al politicienilor populisti, care n-au alta agenda si alta treaba decat sa zgandareasca orgolii colective irationale si ireponsabile.

Restul Europei nu e deloc straina de asemenea fenomene. In fond, e acelasi lucru cu (stupida si perdanta) dorinta de independenta si separare de Spania a Cataluniei. Acelasi lucru cu (stupida si perdanta) dorinta de separare a “tinutului secuiesc”, a “Transnistriei”, “Gagauziei” samd. Sa nu uitam nici ca, prin efectul nationalism-extremismului religios, la doi pasi de noi, avem deja aberatii precum Kosovo (entitate statala nou creata, recunoscuta de peste 50% din statele membre ONU, cu populatie majoritar musulmana).

Ce vreau sa spun, in fond, este ca daca desprinderea Scotiei de Marea Britanie se va intampla, nu doar ambele parti vor pierde (pentru ca ambele vor pierde, asta e cert). Vorbim de fapt de o cutie a Pandorei – separatismele nationaliste – care, odata deschisa, are potentialul de a pulveriza putina, dar atat de necesara coeziune si solidaritate inter- si intra-statala a batranului continent. Si nu ma refer la UE. Toti europenii au de pierdut din asta. Cui prodest? Numai si numai inamicilor acestei civilizatii.

Scotia face parte din identitatea britanica, nu doar formala, nu doar teritoriala, ci institutionala, politica, filosofica, economica, culturala, spirituala. Exista legaturi istorice, nu doar simbolice, indisolubile intre Scotia si Britania Mare.

John Locke a fost englez, Adam Smith scotian, Edmund Burke irlandez, Bertrand Russell galez (asta doar din ce-mi vine-n minte, la repezeala, dintre ganditorii epocali ai Marii Britanii). Politia metropolitana londoneza, fondata in 1829 cu sediul pe Whitehall (unul din cele mai mari bulevarde londoneze), peste drum de Downing street 10 (resedinta primului ministru britanic) si de cartierul general al Garzii Reginei (care include si Garda Scotiana, infiintata in sec 17, pe vremea regelui Angliei, Scotiei si Irlandei, Charles I) se numeste Scotland Yard – nu e un metonim accidental.

De ce politicieni nationalist-separatisti, acum, dupa atatea secole de uniune politico-institutionala de (mare)succes (si pentru englezi, dar mai ales pentru scotieni) doresc desprinderea? Nu exista (nu-i doar opinia mea) argument practic si rational, ci doar populist-escatologic- fals-sentimental, un soi de libertate cat se poate de prost inteleasa. Da, scotienii au dreptul (constitutional, recunoscut de Londra) si libertatea de a decide pe 18 septembrie 2014 desprinderea de Marea Britanie. Dupa cum orice om are dreptul de a se automutila – fizic sau destinal. Se pune doar problema: ce rost are?

O problema pe care ar merita sa ne-o punem toti cand vine vorba de nationalisme, izolationisme si separatisme.

Merita sa cititi acest articol, semnat Boris Johnson, publicat pe 8 septembrie 2014, si intitulat “Scottish independence: Decapitate Britain, and we kill off the greatest political union ever”:

http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/scotland/11080893/Scottish-independence-Decapitate-Britain-and-we-kill-off-the-greatest-political-union-ever.html

Care incepe asa:

“The Scots are on the verge of an act of self-mutilation that will trash our global identity

Right: it’s time to speak for Britain. If these polls are right, then we are on the verge of an utter catastrophe for this country. In just 10 days’ time we could all be walking around like zombies – on both sides of the Scottish border.

I don’t just mean that we will be in a state of shock, though that will obviously be true: most people (especially the Scots) have yet to think through the horrific financial and constitutional implications of an English-Scottish divorce.

I mean that we will be zombies, walking dead, because a fundamental part of our identity will have been killed. We will all have lost a way of thinking about ourselves, a way of explaining ourselves to the world. We are on the verge of trashing our global name and brand in an act of self-mutilation that will leave our international rivals stunned, gleeful and discreetly scornful. “

Si se incheie asa:

“Britain, British, Britishness: these are precious terms, and they stand for something wonderful across the world. They represent freedom, democracy, an independent judiciary, sense of humour, reasonableness, you name it. They weren’t just the result of the exertions of the English and Welsh, and they weren’t just Scottish achievements. Johnson (Samuel Johnson, scriitor englez, nota mea) needed Boswell (avocat scotian si biograful lui Johnson), and vice versa. It was the fusion: the Scottish scientist in the London lab who produced penicillin; the Scottish inventor who went out to the British empire and invented the telephone; the Scottish economists and philosophers whose ideas formed the basis for Britain’s commercial and political greatness.

Together the English and the Scots built the British foreign service and the British Army, and the British Broadcasting Corporation, and the British Museum. It is very far from clear what would happen to any of those institutions – all of them world-class, all of them now in peril from this vote.

Is Salmond (primul ministru scotian – da, au parlament si guvern propriu, subventionat masiv de Londra – si seful Partidului National Scotian, SNP) going to ask for the Elgin Marbles to be restored to Elgin? No one has thought any of this through, and I am frankly appalled by the complacency and apathy of so many of my non-political friends – people who haven’t focused at all on the debate, and think we can afford to let the Scots go because a) we subsidise them, and b) they have so many Labour MPs.

Something tells me that in the end the Scots will step back from the brink, but in the next few days we need to be explaining passionately that this is not just about Scotland – though Scotland would lose heavily from the split. This is about all of us. I am praying that we will wake from this sleepwalk to tragedy; and that the Scots vote no to divorce, and yes to Britain, the greatest political union ever.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: