Ioana Hincu

Exercitiu de logica institutionala: cine poate distruge realizarile mandatelor lui Traian Basescu?

In Solutii on Aprilie 26, 2015 at 8:24 pm

Motto: “Most people would sooner die than think; in fact, they do so.” Bertrand Russell ( “cei mai mulți oameni mai degrabă ar muri decât să gândească; de fapt, asta și fac”)

Pentru ca, asa cum se plangea Mihai Ralea in secolul trecut, logica (silogismul) nu-i punctul forte al romanului, lucrurile logice si evidente trebuie (re)explicate permanent. Azi ne oprim asupra unui lucru simplu, totusi greu de neinteles de catre majoritatea populatiei – multumim si pe aceasta cale minunatilor nostri formatori de opinie, mari maestri de presa si televiziune:

Realizarile mandatelor, politicilor si reformelor initiate de Traian Basescu, cele privind statul de drept, justitia, serviciile, anticoruptia, orientarea euroatlantica, NU pot fi distruse de fostul presedinte, indiferent ce ar face si spune, indiferent ce ar fi facut sau spus in trecut. Aceste realizari – incontestabile dpdv faptic, indiferent in ce masura au satisfacut sau nu asteptarile noastre – pot fi continuate sau distruse NUMAI DE INSTITUTIILE DE PUTERE ALE STATULUI, PRIN REPREZENTANTII LOR, cei care pun in practica politicile guvernamentale, respectiv:

Parlamentul Romaniei – organul puterii legislative, cel care face si desface leg.i

Guvernul Romaniei – organul puterii executive, cel care pune in practica legile edictate de parlament – plus toate agentiile subordonate.

Presedintele Romaniei – parte a puterii executive, primul reprezentant al tarii in materie de politici externe, paznicul respectarii constitutiei pe plan intern, al echilibrului intre puterile si autoritatile executive, legislative si judecatoresti, reprezentantul cel mai legitim al intereselor societatii in raport cu aceste autoritati, fiind ales prin vot nominal si direct.

Puterea judecatoreasca, respectiv instantele de judecata si parchetele.

Curtea Constitutionala – garantul prim si ultim al respectarii regimului constitutional de catre cetateni si celelalte autoritati.

Consiliul Superior al Magistraturii – garantul independentei justitiei.

Serviciile de informatii interne si externe, armata si politia, institutii care, subordonate puterii executive sau legislative, raspund de securitatea externa si ordinea publica interna.

Toate celelalte institutii de stat, autonome sau subordonate celor antementionate, resposabile pentru punerea in practica a politicilor publice guvernamentale.

Acestea sunt institutiile statului, cele care realizeaza guvernarea in sens larg, adica exercita puterea statului asupra noastra, a guvernatilor. Acestea determina mersul societatii noastre, cadrul normativ obligatoriu, drepturile si libertatile noastre, limitele lor, influentand astfel direct si decisiv vietile noastre, fie ca suntem sau nu constienti de asta (aviz “apoliticilor”). Acestea sunt cele care pot exercita, bine sau rau, in interesul sau in detrimentul nostru, aceasta putere, prin politicile, actiunile, inactiunile, deciziile, reactiile si pozitionarile lor. Punct.

Restul este perceptie si imagine. Aici intervin presa (nu degeaba numita si a patra putere in stat) si formatorii de opinie. Care pot forma sau deforma aceste perceptii. Care pot informa si agrega eficient, pe directia utila, segmente importante din societate (societate civila se cheama), care, la randul lor, pot presa util institutiile de putere ale statului, influentandu-le in directia benefica. Sau, dimpotriva, asa cum se intampla in momentul de fata (ca de altfel in ultimii 25 de ani; exceptiile sunt putine si marginale) mass-media pot continua dezagregarea societara, manipuland, batand campii si dezinformand pe mai departe.

De ce am facut precizarile astea?

1.Pentru ca atunci cand se cauta responsabili pentru bunul sau raul mers al guvernarii, de unde si al vietilor noastre, acolo, in institutiile de putere si control asupra noastra trebuie cautate. Traian Basescu nu mai detine nicio functie in aceste institutii.

2.Pentru ca atunci cand aceste institutii lucreaza in detrimentul, nu in interesul nostru, acolo trebuie criticat si presat pentru schimbare de catre opinia publica si societatea civila. Asa impun legile democratice.

Asa dicteaza bunul simt si simtul practic.

Ah, daca preferam sa cautam si sa dezbatem tapi ispasitori si false cauzalitati, in goana dupa audienta si gratificari imediate, sigur ca putem continua pe linia “jos Basescu” pana obosim, ca-i libertate. O linie fara indoiala psihiatrica, de care mass-media aservita puterii toxice (PSD, USL si toti adversarii reformelor fostului presedinte) nu se vor satura niciodata; mai nou, vad ca se aliniaza si buna parte din “justitiarii impartiali”, autodeclaratii adversari ai mafiilor politice .

Numai ca in felul asta, suprimand si bruma de luciditate si logica remanenta in societate, sigur nu ne va fi mai bine, si sigur reformele nu vor fi continuate cu sustinerea populatiei, pentru ca nu se poate.

Ce se poate in schimb este ca tot ce s-a realizat, foarte greu, in mandatele lui Traian Basescu, multumita viziunii si leadershipului sau – mai important si influent decat vor adversarii, ba chiar parte din fostii lui sustinatori sa recunoasca – sa fie distrus mai repede decat ne imaginam. Unde tot inseamna tot. Pentru ca, sa nu uitam, lucrul bun se construieste greu si se distruge usor.

Asadar, sa nu uitam nici ca SINGURUL LUCRU CARE S-A SCHIMBAT DIN NOIEMBRIE INCOACE este titularul fotoliului de la Cotroceni. Titular care – a declarat-o raspicat la conferinta de bilant al primelor 100 de zile – NU doreste sa isi asume rolul de lider al opozitiei la PSD/USL, adica rolul pentru care, in fond, a fost ales. Titular a carui prima preocupare este, deocamdata, sa NU fie Traian Basescu, sa NU fie lider de anvergura impusa prin natura functiei sale. Cu alte cuvinte, sa NU puna virgula si sa continue politicile si reformele predecesorului sau, asa cum cel din urma l-a rugat la incheiere mandatului. Ceea ce, in spiritului celei mai simple logici inseamna, per a contrario, ca lasa tara pe mana si la dispozitia adversarilor sai, respectiv a lui Ponta si acolitilor transpartinici aflati la guvernare.

Stiu, imi veti spune ca ramane justitia independenta. Iar eu va voi spune ca justitia, in ultimii 10 ani (in fapt vreo opt, caci atunci au inceput reformele legislative si apoi institutionale), abia a inceput sa se curete si reformeze. Ca in interiorul ei mentalitatile, integritatile si competentele nu s-au imbunatatit prea mult, ci, in cazul fericit, sunt pe cale. Ca vorbim cel mult de o minoritate hotarata, care a prins curaj pe vremea lui Basescu, fiind incurajata, sustinuta si lasata de fostul presedinte sa se desprinda de influenta politica (inclusiv a lui) si sa se manifeste ca atare, respectiv independent.

Si va voi spune ca, din pacate, minoritatea asta nu se gaseste neaparat la varful institutiilor judiciare. Acolo, la varf, numai un naiv pana in maduva oaselor isi imagineaza ca nu se face politica. Sigur ca se face politica si la varful instantelor, parchetelor si CSMului. Vorbim de politica institutionala, nu neaparat partinica. Vorbim de lideri care detin putere si influenta in interiorul acestor institutii si pun in practica propriile politici manageriale sau aspirationale, corecte sau gresite, si esentialmente schimbatoare, la fel ca oamenii.

Aici ne gasim. De aici incolo, numai noi si institutiile statului, in divergenta sau cooperare, putem pastra ce s-a castigat (foarte greu) in mandatele fostului presedinte, multumita lui, cu toate erorile aferente. Sau putem distruge, activ sau pasiv. Iar ca sa fie mai bine, cu regimul Ponta NU poate exista cooperare.

Asa ne spune logica sociala, politica si institutionala. Ce bine ar fi daca s-ar intelege si la Cotroceni logica asta, bat-o vina.

Post scriptum: sigur ca personajul Udrea este si ramane, din punctul nostru de vedere (unul lucid si informat as zice), una din erorile istorice ale fostului presedinte. Si sigur ca in ce o priveste exista unele diferente evidente de tratament politic si judiciar fata de alti infractori-politicieni (iar dezbaterea lor publica va ramane o problema delicata). Si sigur ca asta nu e in regula. Si sigur ca sustinerea ei, in continuare, de catre fostul presedinte nu ajuta imaginii domniei sale. Subliniem „imaginii”.  Insa toate astea nu schimba cu nimic realitatile mai sus enumerate si logica institutionala. Si nici faptul ca, pana una alta Udrea e la puscarie si in curs de judecata, in timp ce Ponta si Sova (colegi de privilegii, manifestari sociopate si de generatie) sunt la guvernare si in libertate.  Carevasazica, in materie de anticoruptie si stat de drept,  mai e mult pana departe.

Update (luni, 27 aprilie),dedicat presedintelui biciclist (!!). Incepem asadar saptamana cu aceasta dedicatie pentru Presedintele nostru, intotdeauna pe faza, in spiritul atributiilor sale constitutionale. De ce zic „intotdeauna pe faza”? Pentru ca, iata, dam o raita pe pagina de facebook a domnului Klaus Iohannis, stiut fiind ca este mare scriitor si postac (expresia o utilizeaza de la tribuna Cotrocenilor chiar domnia sa, cu ocazia impusaturilor la adresa lui Traian Basescu; nu, nu la adresa lui Ponta), postac mai prolific (pe numaratelea) decat fostul presedinte care, totusi, este pensionar si liber de obligatiile functiei.

Si sigur ca, in conditiile in care Ponta continua sa faca tarisoara praf – anticonstitutional, by the way – iar regiunea fierbe sub amenintarea ruseasca, era absolut firesc ca presedintele nostru priceput, in numele „lucrului bine facut”, sa aiba o reactie la obiect. Respectiv, ultima postare, unde citim:”Mersul cu bicicleta fie duminica în parc sau în fiecare dimineață spre serviciu ne menține sănătoși, reduce traficul rutier și implicit poluarea. Sunt alături de bicicliști și îndemn cât mai multe persoane să se deplaseze folosind bicicleta.” Avem si o poza in acest sens. Iti sta mintea-n loc.

Asa tati! Fii pe faza! Ca doar mersul pe bicicleta si naturismul nu-s prohibite de constitutie si se incadreaza perfect (unde perfect inseamna perfect) in atriibutiile dumitale constitutionale si in actualitate.

Ce nu se incadreaza, pe de alta parte, in aceste atributii constitutionale, sunt loviturile de stat (inclusiv aia la care ai achiesat in 2012 si de care nu te-ai dezis niciodata). In acelasi sens, ce iti este impus de constitutie, in cadrul obligatiilor dumitale, e cu totul altceva. Vezi mai sus ce, plus a se relua negresit Constitutia.
iohannis pe bicicleta

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: