Ioana Hincu

Vremea derbedeilor (II). Stânga românească, tradiții, revoluții, derbedei și canalii

In Solutii on Mai 20, 2015 at 5:13 am

Stânga derbedeilor

La începutul anului de diz-grație 2013, după magistrala lovitură de stat din iulie 2012, magistral eșuată, și după magistralele alegeri din decembrie 2012, în care eșecul loviturii USL la statul de drept și justiție a fost premiat cu o frumoasă majoritate de 70% din parlament pe mâna a sub 25% din electorat (pentru că 60% a absentat), scriam așa, în prima parte a acestui articol:https://ihincu.wordpress.com/2013/01/19/vremea-derbedeilor/

Stânga politică are ideologie. Nocivă, dar are. Trebuie studiată și înțeleasă chiar și de către oamenii de dreapta. De ce? Pentru că așa cum genial spunea Ronald Reagan, comuniștii sunt cei care i-au citit pe Marx și Lenin; anti-comuniștii sunt cei care i-au înțeles. Cu alte cuvinte, unele convingeri  sănătoase se capătă cel mai bine per a contrario. Iar ideologia de stânga poate fi cel mai bine combătută prin cunoaștere și reducere la absurd.”

Explicam acolo pe scurt că în România, de facto, încă NU AVEM DREAPTA, CU ATÂT MAI PUȚIN LIBERALĂ, ci doar o himeră aspirațională, un veșnic wannabe.

Iar în ce privește stânga noastră, respectiv cea asumată ca atare, eternul PSD, întrebam:

“care stânga? Care ideologie? Păi PSD-Ponta-USL e  social-democrație? În care ideologie de stânga stă scris principiul luptei împotriva întregii populații, a statului și instituțiilor lui, a legii și justiției pentru salvarea infractorilor de pușcării și întru perfecționarea jafului organizat în varii forme,  de la bugetul public? Păi nu scrie nicăieri. Cred că nici măcar în statutul onor celor două partide: PSD plus PNL egal USL.  Și totuși e vremea lor. Dar să fim bine înțeleși: nu a social-democraților. Nici măcar a socialiștilor. Ci a “originalilor” – tinerii lupi și degenerații discipoli ai lui Ion. Adică vremea derbedeilor fără rușine și fără de lege, puși pe căpătuială personală și cam atât.”

Dacă azi revin, e pentru că lucrurile nu s-au schimbat. Însă lumea ori nu le-a înțeles încă, ori le-a uitat.

Tradiții. Duminica Orbului. Stânga canaliilor

În celelalt an de diz-grație, 1990, pe data de 20 mai, în România au avut loc primele alegeri libere post-dictatură comunistă. Această dată a intrat în istorie sub numele de DUMINICA ORBULUI.

De ce Duminica Orbului? Pentru că Ion Iliescu a câștigat președinția României cu 85% din voturile valabil exprimate, iar FSN (Frontul Salvării Naționale),succesorul Partidului Comunist Român și precursorul actualului PSD, adică ză mazăr end ză fazăr ov PSD (ca să-l parafrazăm pe Crin Antonescu), a câștigat peste 66% din mandatele parlamentare. Majoritate zdrobitoare, la o prezență la vot înspăimântătoare (aproape 90%) care nu s-a mai repetat niciodată.

Spun majoritate zdrobitoare pentru că la 2/3 din parlament pentru FSN, opoziția era ca și inexistentă, iar echilibrul democratic arșice. La fel ca acum.

Spun prezență la vot înspăimântătoare, pentru că rezultatele votului au indicat o lipsă totală de înțelegere a libertății și votului democratic: după ce mii de oameni nevinovați muriseră de glonțul patriei comuniste în decembrie 1989 ca să scăpam de comunism, concetățenii lor vii, călcând peste cadavre, au ales să rămână în comunism, votându-l în număr copleșitor pe comunistul Iliescu Ion (comunist declarat și asumat până în zilele noastre) și partidul său neocomunist. Entuziastă orbire “democratică”. Înspăimântătoare cătușe mentale. Cătușe mentale, pentru că dacă mentalul colectiv ar fi funcționat liber, altele ar fi fost rezultatele.

De asta Duminica Orbului. De la orbire democratică și civică indusă printr-o imensă, dar metodică manipulare de către stânga canaliilor, cea care, o luna mai târziu, aducea bâtele mineresti peste noi – astfel oameni nevinovați mureau din nou, Ion Iliescu și canaliile lui probându-și pe aceasta cale stofa de criminali comuniști școliți în vechiul regim. Tradiții românești, deh.

De ce spun tradiții? Pentru că același tip de orbire, pe aceeași direcție, după metode și  mecanisme propagandistice similare până la identitate, au dus la repetarea figurii “democratice” în decembrie 2012: 70% din parlament pentru USL înseamnă același lucru, cu aceleași rezultate.

Să nu ne amăgim: dacă USL s-a destrămat formal anul trecut, asta nu înseamnă că PSD, capul răutăților USL, plus complicii, nu păstrează aceeași majoritate parlamentară zdrobitoare și azi, 20 mai 2015. De aia tradiții.

Tradiții care însă ar trebui odată și odată înțelese corect pentru a fi schimbate. Pentru că sunt ucigătoare. Ucigătoare de bunăstare generală, de viitor și de libertate individuală. Ucigătoare, pentru că așa s-a mai sacrificat degeaba o generație. A mea. La revoluție aveam 20 de ani. Destul. Opriți-vă. M-am săturat de “generații de sacrificiu” si de asemenea tradiții.

Cum vine stânga la putere. Crize, revoluții și lovituri de stat

Sigur, ca să putem stopa aceste nocive tradiții, trebuie să le-ntelegem fundamentele și mecanismele. Mai precis să găsim răspunsul la întrebarea cum mama naibii a ajuns iar puterea pe mână ăstora? Cum au reușit din nou, după 25 de ani de libertate, să ne prostească? Și cum de le iese în continuare?

Păi simplu, deși greu de înțeles, se pare: folosind metodele clasice ale stângii universale, adaptate la realitățile noastre tradiționale. Iar prima realitate nocivă (pentru noi toți) pe care trebuie să ne-o asumăm e una în două puncte scurte:

1.România, prin comparație cu democrațiile occidentale consolidate, are o tradiție democratică rudimentară și scurtă.

2.România n-a avut niciodată cultură și tradiții liberale. Argumente istorice găsiți de la pașoptiști până în zilele noastre. Câteva indicii despre impostura liberală, antebelică, interbelică și actuală, găsiți în textele astea (cu tot cu indicații bibliografice):

-Falsul liberalism românesc https://ihincu.wordpress.com/2014/03/07/falsul-liberalism-romanesc/

Despre noi, așa cum am fost și vom mai fi: patriotism, naționalism, izolaționism https://ihincu.wordpress.com/2014/05/16/despre-noi-asa-cum-am-fost-si-vom-mai-fi-patriotism-nationalism-izolationism-iii/

Aici ne aflăm în continuare cu înțelegerile politice și democratice. Iar câtă vreme aici rămânem, stânga, indiferent de titulatură, de la comunism (varianta radicală) la social-democrație sau stânga liberală (variantă moale), indiferent că aparține comuniștilor înrăiți (gen Iliescu) sau derbedeilor corupți (gen Ponta, Dragnea, Vanghelie, Sova, șamd), are cale liberă spre puterea asupra noastră, pe bază de vot iresponsabil dpdv democratic.

Totuși, concret, cum procedează stânga de succes? ( prin succes înțelegând că pune mâna pe putere, nu ce face cu puterea) Care-i metoda?

Răspunsul îl găsim în istoria secolului 20, care ne demonstrează fără abatere că de la Lenin, Mussolini și Hitler (Adolf a fost de stânga, să știți, la fel ca nazismul), la Castro și Obama, metodele sunt aceleași:

“Toate dictaturile (unde toate înseamnă toate) se opun libertăţii individuale. Toate dictaturile spun că interesele societăţii, poporului, ţării, naţiunii, sînt mai presus de cele individuale. Toate dictaturile vin la putere într-o criză, sau declanşează una ca să vină la putere. Toate dictaturile rămîn în criză şi nu pot ieşi. Toate dictaturile au o ideologie – adică un model de „lume perfectă“. Ca urmare, toate dictaturile practică relativismul moral. Minciuna, furtul, crima devin nu doar acceptabile, nu doar recomandabile, ci obligatorii, în numele „Cauzei“: construirea „lumii perfecte“. Toate dictaturile speculează ura, invidia, lăcomia şi se definesc în raport cu un duşman care trebuie eliminat: o „clasă socială“, o rasă, o religie, un model politic şi adepţii lui, un popor, o ţară, un continent, mai multe, imperialismul, industriaşii, intelectualii, bancherii, Occidentul etc. Toate dictaturile îşi creează o masă de dependenţi, de „asistaţi“ şi de favorizaţi, pe care se sprijină. Toate dictaturile spun că sînt bune şi că vor binele tuturor, doar duşmanii să piară. Toate dictaturile spun că un singur model politic e vinovat de toate relele de pe lume. Toate aceste trăsături, fără excepţie – unde toate înseamnă toate şi fără excepţie înseamnă fără excepţie – se întîmplă să fie şi ale stîngii. Ce culoare are dictatura?” (Alexandru Hâncu, Culoarea dictaturii http://www.kmkz.ro/opinii/editorial/culoarea-dictaturii-iii/)

Așa vine stânga la putere: ca dictatura. Adică:

MINȚIND. Stânga minte. Și minte bine. E logic: dacă ar spune adevărul, adică ce este și ce urmarește,  cine ar mai vrea-o?

SPECULÂND crizele, ignoranța și emoțiile cele mai nocive. EVITÂND însă cu dibăcie argumentul, logica și rațiunea.

INVENTÂND a) O CAUZĂ COLECTIVĂ (egalitate, fraternitate, justiție socială, Robin Hood) b) UN DEMON (capitaliștii, corporațiile, evreii, creștinii, adeversarul politic) și UN IDOL SALVATOR (liderul maxim al partidului).

PROMIȚÂND fericirea, în fapt asigurând nevroza. PROMIȚÂND bogăția, în fapt securizand sărăcia. CLAMÂND generozitate, în fapt practicând rapacitate.

NIMIC ÎNTÂMPLĂTOR. Totul sistematic și programatic. De aia stânga, dacă e lăsată, mai devreme sau mai târziu în dictatură eșuează.

“Iliescu apare, soarele răsare”. “Moarte intelectualilor”. Rațiu n-a mâncat salam cu soia ca noi. “Nu ne vindem țara” (cui?!).

Astea au fost ideile și lozincile pe care Ion Iliescu, pe atunci liderul FSN, azi președintele de onoare al PSD, a câștigat alegerile prezidențiale în Duminica Orbirii noastre naționale.

Așa a devenit atunci comunistul Iliescu, “despotul luminat” al stângii, idolul mulțimii. Demonii erau “capitalistul”, “străinul” Ion Ratiu, “moșierul” Corneliu Coposu, intelectualii și oamenii obișnuiți care nu mai voiau comunism.

Așa a eșuat democrația românească în 20 mai 1990. În noaptea minții și rațiunii democratice. Așa a lucrat atunci stânga românească: după modelele rudimentare, dar verificate, ale stângii universale. Stânga lucrează cu demoni și idoli. Toți imaginari. Cu dihotomii rudimentare și raționamente simpliste, false. De aia prinde la mulțimi.

La fel a eșuat democrația noastră și-n 2012 în poala “impecabilului” Ponta și a USL. Doar că atunci s-au schimbat personajele. Demonul era Băsescu, iar idolii erau USL și penalii din parlament. Adică stânga derbedeilor. Noaptea minții, în schimb, a rămas la fel.

Dar cine-și mai dă seama, cine mai face diferența între imaginar și real, între valid și fals, când mașinăria de propagandă este copleșitoare și repetă minciunile astea până la sațietate? Căci doar se știe, de la Pavlov încoace, că repetiția e mama condiționării neuro-vegetative. Iar de la Lenin încoace, pe același sistem, se știe că o minciună repetată de destule ori intră în conștiința oamenilor drept adevăr. Condiționare mentală se cheamă.

Prin urmare, cine poate rezista la așa metode de manipulare? Cine mai raționează lucid în fața unei uriașe mașinării de propagandă care stimulează emoții primare, îngropând realități esențiale? Puțini. Numai cei care știu. Care au, pe lângă bun simț, cunoștințe solide despre natura umană și defecțiunile omenești. Despre doctrine și ideologii. Despre democrații și tiranii. Despre istorie și mit. Prin urmare, puțini.

Și tocmai de aia, pentru că în 20 mai 1990 cei care știau și înțelegeau au fost prea puțini, o majoritate înspăimântătoare de cetățeni a adus la putere o majoritate zdrobitoare de canalii. Comuniste, da, așa se cheamă.

Din același motiv, în 20 mai 2015 ne găsim guvernați, în liniște și obnubilare civică, de urmașii acelor canalii. Pentru că suntem la fel de puțini.

Nu v-ați săturat? Eu da. Soluția? Să ne-nmulțim. Cum? Gândiți, ascultați și învățați de la cei care știu. Învățați-i pe cei care nu știu. Pentru că derbedeii stângii sunt mai mulți și singuri nu se vor opri. În fond, de ce s-ar opri? Câtă vreme-i lăsăm, e țara lor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: