Ioana Hincu

De la Pădurea lui Penn la Roosevelt și Stânga Psihiatrică. Povești Adevărate.

In Solutii on Decembrie 1, 2015 at 7:45 pm

Ziele trecute v-am spus povestea asta:

https://ihincu.wordpress.com/2015/11/29/adevarata-istorie-a-sarbatorii-recunostintei-thanksgiving-de-aia-tot-america/

Ar fi pacat s-o ratati, pentru ca n-o invatati la scoala si se leaga cu cea de azi. Desi sunt vechi, din ambele avem de tras invataminte utile, de mare actualitate, fiind despre istoria unor societati mult mai avansate decat a noastra.

PENNSYLVANIA, arc peste timp

1.Unul din cele mai populate state americane. Una din cele 13 colonii fondatoare ale Uniunii cunoscute azi sub numele de Statele Unite ale Americii.

Pennsylvania este a doua colonie care, pe 2 decembrie 1787, a ratificat Constitutia americana, intrata in vigoare in 1789 si neschimbata pana in zilele noastre. Noi am avut, in mai putin de 150 de ani, sapte constitutii si niciuna, din pacate, ca asta.

2.Pe teritoriul statului Pennsylvania se afla orasul Philadelphia, unde au fost redactate Declaratia de Independeta 1776 si Constitutia americana.

Istoria spune ca la Philadelphia, in septembrie 1787, iesind din Independence Hall unde avea loc Conventia Constitutionala, Benjamin Franklin a fost intrebat de o doamna ce forma de guvernamant urma sa aiba tanara confederatie: monarhie sau republica? Franklin a raspuns: “A republic, if you can keep it”. (American Historical Review,  vol.11, 1906)

O republica, daca o puteti pastra…

La acea data, Benjamin Franklin exercita functia de presedinte executiv (al 6-lea) al statului Pennsylvania – echivalentul functiei de guvernator din zilele noastre – si, implicit, de gazda a Conventiei.

In contextul istoric si continutul dezbaterilor constitutionale, sensul raspunsului lui Franklin, care avea sa fie probat in urmatoarele doua secole, era insa mai complex. Conform Constitutiei, America nu urma sa devina orice republica.

Ce au incercat (si reusit pana acum) Parintii Fondatori – asa au ramas in istorie, sub numele de Founding Fathers – a fost sa ofere generatiilor urmatoare o forma de autoguvernare democratica si liberala asa cum lumea nu mai vazuse pana atunci.

O forma de guvernamant in care principiile si mecanismele constitutionale gandite de Fondatori sa asigure cat mai eficient libertatea individuala, domnia legii si bunastarea, pe baza traditiilor comune, crestin-protestante, deja impartasite de colonistii americani.

Adica o forma de guvernamant care sa impiedice tirania. Daca o puteau pastra … i-a avertizat Franklin.

Nu, autorii Constitutiei n-au scris degeaba in preambulul ei ce urmaresc. Fiecare vorba avea greutatea si semnificatia convenita cu delegatii celor 13 foste colonii. Fiecare vorba a fost astfel cantarita incat sa corespunda spiritului UNIC si atat de avansat al noii democratii si sa determine pe termen lung parcursul UNIC al Americii:

“We the People of the United States, in Order to form a more perfect Union, establish Justice, insure domestic Tranquility, provide for the common defence, promote the general Welfare, and secure the Blessings of Liberty to ourselves and our Posterity, do ordain and establish this Constitution for the United States of America.”

Franklin stia ca lumea nu-i perfecta; ca nici americanii nu sunt. Dar a sperat, cu credinta in Dumnezeu si optimismul lui asezat, ca acela va fi inceputul unei lumi mai bune, prin puterea exemplului unei uniuni ce poate deveni in timp “mai perfecta”, daca cetatenii Americii vor intelege si pastra parcursul constitutional.

Consimtamantul natiunii americane era esential si Franklin stia.

Pana nu demult, majoritatea americanilor a pastrat, liber consimtit, acest parcurs inca unic in istoria omenirii.

3.Pennsylvania, numele provinciei intemeiate in 1681, vine de la William Penn (padurea lui Penn) antreprenor imobiliar britanic, filosof si quaker.

Care era filosofia lui? Penn, la fel ca Fondatorii Americii independente, era un mare aparator al libertatii religioase, in intelesul biblic, crestin.

Nu, spre surpriza multor necunoscatori ai contextului istoric in care a fost fondata America si redactata Constitutia, William Penn si, mai tarziu, Fondatorii si Constitutia, in materie de libertate religioasa NU tolerau si aparau “libertatea” islamica de a interzice drepturi si libertati fundamentale – de exemplu dreptul la viata, la libera exprimare sau libertatea religioasa, cum e cazul religiei musulmane, zisa si mahomedana, de la Mahomed, intemeietorul islamului.

Religia musulmana, neschimbata in esenta ei de 14 secole incoace, ramane o religie anti-democratica, anti-libertate, un cult al mortii, violentei, supunerii si jihadului (militar si ideologic) indiferent de ce cred si spun, sincer sau nu, unii; prin urmare, o religie neconstitutionala pentru oricare tara cu adevarat libera si democratica, nu doar pentru America. O religie politica (mai degraba decat spirituala) la fel de anti-democratica si anti-libertate ca nazismul si comunismul – celelalte doua mari religii politice criminale cunoscute de omenire.

Voi continua sa repet acest lucru – incompatibilitatea religiei si culturii islamice cu democratia liberala si constitutiile care o instaureaza – bazandu-ma pe argument logic, istoric, de text religios si normativ, chiar daca toata lumea sau marea majoritate vor fi impotriva. De ce? Pentru ca “right is right, even if everyone is against it, and wrong is wrong, even if everyone is for it”. Astea sunt vorbele si principiul de viata ale lui William Penn.

Iar musulmanii carora nu le plac violenta, suprematismul si tirania teocratica propovaduite in numele lui Allah de Mahomed, n-ar trebui sa se simta ofensati, ci mai degraba sa  reflecteze asupra faptului ca exista si alte optiuni, mult mai inteligente si pasnice, de a-si manifesta credinta in Dumnezeu, daca o au. Numai ca ele nu sunt islamice, iar asta este o realitate care, cata vreme Coranul este Scriptura si Mahomed profetul islamului, va ramane neschimbata.

4. University of Pennsylvania. In anul de gratie 1740, in Pennsylvania s-a infiintat universitatea cu acelasi nume. (Romania, asa, veche, dacica si europeana cum se afla,  a avut prima universitate in 1860, la Iasi. Deh, mici decalaje istorice) 

Doua secole mai tarziu, in 1940, al 32-lea presedinte american, democrat-progresistul Franklin Delano Roosevelt (pe scurt, FDR), tinea un discurs aniversar in care spunea multe lucruri interesante. De exemplu:

a) vorbea despre libertatea religiilor si importanta ei pentru viitorul Americii si civilizatiei; din pacate, uita sa spuna despre ce religii era vorba – compatibile cu religia crestina, constitutia americana si valorile ei;

b)vorbea despre cele doua viziuni asupra guvernarii democratic liberale, a doi dintre (genialii) Fondatori ai Americii, Hamilton si Jefferson; vorbea si despre intelepciunea lui Benjamin Franklin;

c)deplangea faptul ca in alte parti ale lumii, de exemplu in Germania nazista, se ard carti si se limiteaza ingrijorator libertatea individuala si drepturile democratice;

d) vorbea despre faptul ca oamenii trebuie sa aiba acces cat mai larg si liber atat la educatie si la guvernare, si ca asta nu va placea niciodata tiranilor.

Si mai spunea, printre altele, doua lucruri citate adesea laudativ in zilele noastre, fara a fi intelese cumsecade:

“We cannot always build the future for our youth, but we can build our youth for the future.” (Nu putem totdeauna construi viitorul pentru tineri, dar putem construi tinerii pentru viitor)

“Eternal truths will be neither true nor eternal unless they have fresh meaning for every new social situation.” (Adevarurile eterne nu vor fi nici adevarate nici eterne decat daca vor avea noi intelesuri pentru fiecare noua situatie sociala)

5.“Adevarurile eterne” ale Philadelphiei si deconstruirea lor de catre elitele politice si academice.

Nu-i asa ca la prima vedere suna bine ce spunea in 1940 FDR? Ce-si dorea pentru viitorul Americii si tinerilor ei? Sigur ca da. La prima vedere. Doar ca, vedeti, la a doua, care include contextul, viziunea si ideologia lui FDR – stanga progresista – de fapt suna ingrozitor, iar rezultatele pe masura le traim acum. Sa ma explic:

Ce dorea FDR – si iata, partidul lui a reusit in buna parte dupa doua generatii – a fost sa schimbe America. “Yes, we can” promitea Obama in 2008, iar idiotii utili ai Americii l-au votat, in timp ce ai Europei l-au aplaudat.

Dar despre ce schimbare vorbeau de fapt cei doi?

Roosevelt, la fel ca Obama, visa sa schimbe intelesul adevarurilor fondatoare ale Americii, cu consecintele aferente asupra realitatii; adica sa le denatureze astfel incat sa se potriveasca ideologiei progresiste (neocomunismul), respectiv “noii situatii sociale” pe care si-o dorea Stanga americana de la Woodrow Wilson incoace (Wilson a fost primul presedinte progresist al SUA). Cu alte cuvinte, sa distruga fundamentele Americii de care am vorbit mai inainte: constitutia, libertatea, pe Dumnezeu si crestinatatea.

Si cum puteau pune in practica aceasta inginerie sociala, respectiv “constructia” tinerilor pentru viitorul convenabil Stangii, altfel decat deconstruindu-le spiritele? Adica denaturand sistematic adevarurile eterne, istorice si evidente; invadand sistematic sistemul de educatie, elitele academice si mediatice, mintind programatic, pana cand, mai tinerii nu vor mai recunoaste si distinge adevarul de minciuna si realitatea de fictiune. Cu alte cuvinte, au sapat la temelie. Temelia oricarei natiuni: informatia si educatia.

Doua generatii mai tarziu, iata rezultatele:

Obama, Hilara & co, au inlocuit legea (inclusiv parte din constitutia americana) cu legea lor, in interesul lor, al elitelor de partid; au inlocuit egalitatea in fata legii cu privilegiile slugilor Cauzei Stangii; au inlocuit justitia cu justitia sociala, elitele cu marginalii, excelenta cu mediocritatea, argumentele cu sentimentele, imperativele morale traditionale (crestine, da) cu “totu-i relativ si permis”, normalul cu anormalul, “victima” cu agresorul, gandirea libera cu non-gandirea unica. Si se lupta in continuare, cu abnegatie si disperare, sa inlocuiasca sistemtul capitalist de succes cu socialismul esuat time and again.

O fac fara rusine si fara limite, impotriva oricarei evidente. “Islamul e pace”, “Statul islamic nu e islamic”, “Pelerinii de pe Mayflower sunt la fel ca refugiatii islamici”, “cea mai mare amenintare planetara e incalzirea globala (care nu exista), nu comunismul, nu terorismul islamic”, “toate religiile sunt la fel, dar crestinismul e cel mai rau, rasist si bigot” si alte asemenea mantre care au indus intr-o buna parte din populatie un divort de realitate si un delir multicultural de nivel psihiatric.

Asa se face ca asta vara, de 4 iulie, cand atrageam atentia ca, din pacate, America este guvernata de un neocomunist, proislamist, anticrestin, prin urmare de un ANTIAMERICAN, o studenta la drept a Universitatii Pennsylvania, de origine romana (varsta a doua; romanca aterizata in SUA prin casatorie, fosta jurnalista de provincie; numele nu are relevanta) intervenea nechemata si ma facea direct nebuna, proasta si ignoranta. Atinsesem coarda „sensibilitatii” progresiste.

Cunosc bine genul – insulta si indignare isterica in loc de argument. Asa ca i-am solicitat ceea ce stiam deja ca nu poate sa ofere: argument logic, istoric si faptic. Sa-mi demonstreze unde si cum gresesc.

De exemplu sa prezinte contraargument cu privire la cele doua decizii de asta vara ale Curtii Supreme a SUA (cea cu casatoriile homosexuale si cea cu obligativitatea Obamacare) care, in opinia mea (si nu numai, ci chiar in opiniile separate a 4 dintre membrii Curtii, printre care si judecatorul Scalia) INCALCA flagrant CONSTITUTIA americana – respectiv domeniile in care statele si Congresul federal pot legifera, incalca limitele puterii judecatoresti si primul amendament la constitutie, cel privind libertatea religiei.

Sau, de exemplu, contraargument istoric, faptic si obiectiv, raportat la aceasta postare la care, de asemenea, a protestat isteric: https://ihincu.wordpress.com/2013/05/12/america-the-beautiful-si-daca-nu-va-mai-fi/

Am intrebat-o, de asemenea, daca, in calitate de studenta la drept – care trebuie sa aiba ceva notiuni multidisciplinare despre institutii si curente de gandire politica – stapaneste notiunile de “comunism”, socialism, progresism, capitalism, si daca, in opinia ei (de proaspat cetatean american) crede ca SUA, constitutia, traditiile si valorile pe care a fost fondata si se mentine ca cea mai avansata si capitalista democratie liberala din lume, sunt sau nu compatibile cu aceste practici politice si ideologii. Nu, n-am injurat-o. I-am cerut argument.

Raspunsul? M-a mai facut o data nebuna si a fugit.

Acestea sunt produsele de azi (majoritatea) ale Universitatii Pennsylvania, “construita” pe viziunea lui Roosevelt de acum 70 de ani. (mai cunosc si altele; mai cunosc si de pe la alte universitati americane si occidentale). Nu numai ca nu au baza logica, coerenta si epistemica rezonabila pentru a purta cu ei o dezbatere rezonabila, dar nici nu vor sa auda, nu-i intereseaza sa le capete. Fug de realitate, dar stapanesc bine lozinca si insulta. Deh, emotii nu argumente.

Patologie tipic progresista. Visul lui FDR s-a implinit: au conditionat, limitat si deconstruit gandirea critica. Asa inteleg progresistii “constructia” sociala pe baza de adevaruri eterne: sa le distrugem sau dam uitarii.

Sa-mi spuneti, domniile voastre, in care univers si pe care planeta asta inseamna progres si sanatate mintala.

Ce-ar fi spus William Penn, George Washington, Thomas Jefferson, Alexander Hamilton, James Madison, John Jay si ceilalti Fondatori in fata acestor “realizari”? Tind sa cred ca nu le-ar fi placut. Si ar fi avut toate motivele: nu asta-i mostenirea pe care au lasat-o.

Ce-ar fi spus Benjamin Franklin? Ca daca vor continua pe calea asta, nu vor putea pastra ce le-a fost lasat. A republic, if you can keep it … But not any republic.

Ce-ar fi facut Fondatorii zilele astea? Am convingerea ca ar fi repetat adevarurile eterne, despre natura oamenilor, a puterii si guvernarii, despre fundamentele democratiei si libertatii, cele in care ei credeau si pe care s-a construit America. De ce? Pentru ca “right is right, even if everyone is against it, and wrong is wrong, even if everyone is for it”.

Ei – care atunci cand au gandit Constitutia si viitorul Americii s-au uitat departe in timp si spatiu, la toate adevarurile eterne, la reusitele si esecurile omenesti consemnate de istorie, din vechime pana-n prezentul lor – ar fi stiut ca Pentru ca adevărurile vechi să-și păstreze înțelesul în mintea oamenilor, trebuie reafirmate în limbajul și conceptele generațiilor  successive”(F.A.Hayek-Constitutia libertatii, 1960; Hayek a fugit din Austria si Europa natala si s-a stabilit in America pentru adevarata libertate)

Ei, care au gandit Statele Unite ca pe pamantul prim al libertatii, cunoscandu-i bine pretul, ar fi fost de acord ca „Libertatea nu e niciodata la mai mult de o generatie distanta de extinctie. Nu se transmite copiilor nostri prin sange. Pentru libertate se lupta, trebuie protejata, si incredintata lor ca sa faca la fel. Daca nu, intr-o buna zi, ne vom petrece amurgul vietii povestindu-le copiilor nostri si copiilor copiilor lor cum era odata in Statele Unite, cand oamenii erau liberi”. Asta avertiza Ronald Reagan in 1967 si a continuat sa repete si puna in practica ideile astea dupa ce devenit, in 1981, al 40-lea presedinte american, omul care a scapat Europa de URSS si de comunism. Si el intelesese adevarurile eterne.

Concluzia de etapa

Vedeti, un lucru bine intemeiat, pe adevaruri eterne si principii sanatoase, rezista. America, astfel fondata, n-a cunoscut niciodata, in peste doua secole de cand exista, dictatura. America, astfel fondata, pe aceste traditii, produce in continuare (chiar daca mai greu in zilele noastre) oameni care rezista si se opun presiunii politico-academice si mediatice uriase a Stangii – etern anti-democratica si anti-libertate; adica anti-americana. 

Iar daca-mi permit sa cred ca America are sanse sa reziste in continuare si sa se-ntoarca la calea ei, este tocmai pentru ca asa a fost fondata si are la ce se intoarce. Noi, o spun cu regret, n-avem; sau, in orice caz, avem prea putine repere istorice sanatoase si solide, insa neonorate cum se cuvine, si tocmai de aceea neintrate in traditia, cultura si practica sociala – prezentul o probeaza.

De aceea cred ca ar trebui sa cautam mai atent si sa luam aminte la istoriile si modelele de succes, nu de regres. Ale noastre si alte altora. Sa le povestim si celor tineri, in limbajul lor, insa corect, nealterate, ca sa le inteleaga. Altfel? Vom repeta, din generatie in generatie, istoria. Pe a noastra. Care nu-i tocmai grozava.

 

PS: probabil ca va intrebati unde am invatat eu lucrurile astea (pe care nimeni nu le preda la scoala). Simplu: din carti si surse multiple de informare. Pe care, culmea, le gasiti si pe internet. Daca stiti sa-l folositi util, ce-i drept.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: