Ioana Hincu

Dreapta versus Stânga (II) Argumente versus Sentimente

In Dubii on Ianuarie 3, 2016 at 3:21 am

Pentru observatorul atent si inteligent al vietii politice, fie si amator, urmatoarele fapte sunt imposibil de eludat:

a) Dreapta lucreaza cu argumente, Stanga cu emotii si sentimente.

b)Dreapta lucreaza cu adevaruri incomode – libertatea presupune efort si responsabilitate individuala; succesul presupune competente reale si competitivitate; imperative morale absolute, nu relative; egalitate de sanse, valorificate dupa abilitatile individuale, nu egalitate de statut social; justitie legala, aceeasi pentru toti, nu “justitie sociala”; viata e o lupta, iar pacea si libertatea se cer deseori aparate cu arma, samd.

Stanga lucreaza cu promisiuni si iluzii magulitoare, autoflatante pentru cei care se raliaza Cauzei – sa fie fericiti toti oropsitii sortii; sa fim generosi, altruisti, umanitari; sa fim egali luand de la bogati si dand la saraci; flori si mars pentru pace, nu arme; samd – si cine sa faca lucrurile astea mai bine decat Statul? (a se vedea in acest sens prima parte, despre cum si de unde incepe dictatura – asa, de la stanga:

https://ihincu.wordpress.com/2015/12/16/dreapta-versus-stanga-i-de-unde-si-cum-incepe-dictatura/)

c)Dreapta e doctrinara, realista, rationala – isi intemeiaza teoria si practica pe observarea atenta si obiectiva a realitatii omenesti, in perspectiva istorica si sociala. Si astfel, pornind analiza realitatilor si limitarilor/pacatelor inerente omului, promite o lume mai buna, treptat, nu peste noapte.

Stanga este ideologica, utopica, fictionala – promite o lume perfecta, in ciuda imperfectiunii constitutive a oamenilor; si pretinde ca detine si stiinta de a o pune in practica, desi nu exista nicio dovada ca se poate, caci nicio fiinta sau societate omeneasca n-a atins perfectiunea vreodata.

d) Pana la urma, atitudinal, totul se reduce la asta: Dreapta vrea sa faca bine pe scara cat mai larga; Stanga vrea sa sa se simta bine, ea si militantii Cauzei. Dreapta vrea evolutie durabila, cu pretul si efortul necesare; Stanga vrea gratificare imediata, indiferent de rezultate – dupa ea, lumea n-are decat sa piara.

Nu ma credeti? Ganditi, rememorand istoria ultimelor doua secole. Observati mai atent discursul public si practicile celor doua segmente ale spectrului politic. Sau, impreuna cu Dennis Prager si expunerea sa (video) intitulata “LEFT AND RIGHT DIFFERENCES: DOES IT FEEL GOOD OR DOES IT DO GOOD?” sa trecem in revista, in 5 minute, cateva date si realitati mai recente, in sustinerea celor de mai sus:

 

https://www.prageru.com/courses/left-and-right-differences/does-it-feel-good-or-does-it-do-good-left-vs-right-2

Pentru nevorbitorii de limba engleza, transcrierea tradusa in continuare:

 

“O deosebire fundamentala intre Dreapta si Stanga priveste felul in care fiecare evalueaza politicile publice. Dreapta se intreaba “fac bine”[aceste politici]?” Stanga inclina spre alta intrebare.

1. Luati de exemplu salariul minim. In 1987, redactia New York Times se pronunta pe pagina sa editoriala impotriva salariului minim. Titlul editorialului spune tot: “Salariul minim corect: zero dolari”

“Exista un consens virtual printre economisti”, scria NYT, “ca salariul minim este o idee a carui timp a trecut. Cresterea substantiala a salariului minim va elimina o serie de muncitori de pe piata muncii”. De ce se pronunta NYT impotriva salariului minim? Pentru ca isi punea intrebarea: “va face bine?[salariul minim]”

Insa 27 de ani mai tarziu, editorialul redactiei NYT scrie opusul celor afirmate in 1987, si indeamna la o crestere substantiala a salariului minim. In acest rastimp, pagina editoriala a NYT s-a mutat din ce in ce mai departe spre stanga si este acum preocupata nu de intrebarea daca o anume politica “face bine”, ci de intrebarea: “ne face [acea politica] sa ne simtim bine?”

2.Al doilea exemplu este actiunea afirmativa [militantismul minoritatilor sexuale, rasiale, etc, discriminate social in trecut]

Studiu dupa studiu – dar, mai important, bunul simt si faptele – ne arata efectele negative pe care actiunea afirmativa intemeiata pe criteriul rasial a avut-o asupra studentilor negri. Coborand standardele de admitere pentru solicitantii negri, a “asigurat” o serie de rezultate ingrozitoare.

Sa mentionam unul singur: din ce in ce mai multi studenti negri nu reusesc sa termine facultatea/colegiul. De ce? Pentru ca prea multi au fost admisi [pe criterii rasiale] in institutii de invatamant care impun mai multa rigoare academica decat cea pentru care sunt pregatiti. In loc sa mearga la o scoala care corespunde abilitatilor lor academice, o scoala unde s-ar putea valorifica intelectual si profesional, ei esueaza prea des la scoli prea solicitante care si-au coborat oricum standardele pentru a-i primi.

Este limpede ca suporterii actiunii afirmative pe criterii de rasa se intreaba “ne simtim bine [fata de noi insine]?” mai degraba decat “facem bine?”

3. Al treilea exemplu este pacifismul si alte forme de “activism pentru pace”.

Multi oameni de Stanga au o slabiciune pentru pacifism – credinta ca sa ucizi alta fiinta umana este intotdeauna gresit. Nu toti stangistii sunt pacifisti, insa pacifismul aproape intotdeauna emana de la Stanga, si aproape toti stangistii sustin “activismul pentru pace” sau orice contine cuvantul “pace”.

Dreapta, pe de alta parte, in timp ce isi doreste pacea la fel de mult ca Stanga – ce parinte conservator isi doreste copilul mort in lupta? – stie ca pacifismul si cei mai multi “activisti pentru pace” sporesc sansele de razboi, nu de pace.

Nimic nu garanteaza mai mult triumful raului decat refuzul de a te lupta cu el. De aceea Raul cel mai mare nu este niciodata infrant de activistii pentru pace, ci de puterea militara superioara. Victoria Fortelor Aliate in al doilea Razboi Mondial este unul din exemplele evidente. Si islamistii violenti din zilele noastre trebuie ucisi inainte de a decapita, lua sclavi si tortura mai multi nevinovati.

Suporterii pacifismului, ai studiilor despre pace, ai dezarmarii nucleare americane si ai retragerii militare americane din tari unde am luptat nu se intreaba daca lucrurile astea “fac bine”. Pentru ca aproape niciodata nu fac.

A facut bine retragerea totala a Americii din Iraq? Sigur ca nu. A condus la ridicarea Statului Islamic cu ale sale crime si torturi in masa. A facut bine retragerea americana din Vietnam? Nu. A condus la preluarea violenta a Vietnamului de Sud de catre comunisti. Pe de alta parte, pentru ca trupele americane n-au parasit [nici in zilele noastre; vorbim de 7 decenii] Coreea de Sud, Japonia si Germania, aceste tari au devenit trei dintre cele mai prospere si libere tari din lume.

Prin urmare, de ce “liberalii” [asa s-au rebotezat socialistii/stangistii radicali americani dupa al doilea razboi mondial] sustin cresterea salariului minim daca nu face bine? Pentru ca ii face sa se simta bine, multumiti de ei insisi: Noua, “liberalilor”, spre deosebire de conservatori [Dreapta] ne pasa de cei saraci.

De ce “liberalii” sustin actiunea afirmativa pe criterii rasiale? Pentru acelasi motiv. Ii face sa fie incantati de ei insisi. Li se pare ca indreapta relele rasismului istoric.

Si acelasi lucru ramane valabil si pentru activismul pacifist. E placut sa te gandesti la tine in calitate de activist pentru pace.

Toate acestea ne ajuta sa intelegem de ce tinerii sunt mai predispusi sa fie “liberali” [de stanga] decat conservatori [de dreapta]. Ei n-au trait destul ca sa inteleaga cu adevarat ce anume face bine. Dar stiu ce ii face sa se simta bine.

Pe masura ce societatea merge mai mult spre Stanga, si preocuparea pentru a ne simti bine castiga teren in detrimentul celei de a face bine. Lumea devine din ce in ce mai rea, in timp ce oamenii se simt din ce in ce mai multumiti de ei insisi.

Dennis Prager.”

 

Si apropo de ce ne face sa “ne simtim bine”, nu ratati nici “Cele mai importante lucruri in viata” (tot 5 minute, filmuletul care urmeaza). E vorba despre Fericire, Iubire, Bogatie, junk food si alte lucruri care ne fac sa “nesimtim bine” versus “sentimentele morale” (vorba lui Adam Smith). E vorba de coflictul dintre emotii placute si valori sanatoase; dintre simtire si ratiune. Concluzia filmuletului ramane vitala. Vizionare placuta, pana la capat!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: