Ioana Hincu

De aia tot America: pentru că Trump plus We the People. Adevăratul liberalism

In Solutii on ianuarie 31, 2018 at 7:02 pm

Pentru prietenii antiamericani care nu inteleg ce inseamna America Great Again

“We the People of the United States, in Order to form a more perfect Union, establish Justice, insure domestic Tranquility, provide for the common defence, promote the general Welfare, and secure the Blessings of Liberty to ourselves and our Posterity, do ordain and establish this Constitution for the United States of America.”

Asa incepe Constitutia SUA, 1787, aceeasi pana in zilele noastre.
Astea sunt, scurt si clar, NUMAI in America, obiectivele constitutiei si autoguvernarii prin reprezentare.
Asta au ales americanii in noiembrie 2016. Asta le-a promis candidatul Trump in 2016. Asta a promis presedintele Trump in discursul inaugural de mandat, din ianuarie 2017. Asta inseamna America First and Great Again si a demonstrat-o cu varf si indesant ieri, in fata Congresului si a lumii intergi, pe date si fapte, cu ocazia prezentarii traditionale despre Starea Uniunii.

Viziune “radicala si populista”, parca asa striga centralele progresite?  
Daca prin viziune radicala intelegem adevaruri si bun simt politic radicale, atunci da, viziunea lui Trump este una radicala.
Daca prin viziune populista intelegem o viziune care serveste intereselor constitutionale, legitime, ale unei natiuni libere si independente, atunci da, este o viziune populista.
Si e bine asa – macar de-am invata si noi ceva din asta.
Asa scriam anul trecut, imediat dupa discursul inaugural:
https://ihincu.wordpress.com/2017/01/20/america-welcome-trump-sau-hail-trump/

Dupa numai un an de mandat, avem un pomelnic de dovezi ca e viziunea corecta.

Starea Uniunii Americane 2018

Cine a urmarit aseara – in fine, azi dimineata la noi – discursul prezidential traditional despre Starea Uniunii americane a avut ocazia sa vada ce inseamna, ce efect are leading by example [sa conduci prin puterea exemplului] si gettting things done [sa faci treaba]. Cu alte cuvinte, a putut vedea cum se intoarce roata istoriei in favoarea democratiei, libertatii si prosperitatii pentru cetateanul obisnuit.

A putut urmari cum cei mai mari dusmani ai democratiei liberale si constitutionale americane, acolo, in Congres, pe terenul lor, au inghitit in sec, fara drept de apel.

A putut-o vedea pe batrana si toxica doamna Pelosi – fostul lider al majoritatii democrate, actualemnte lider al minoritatii democrate, adica al comunistilor vechi si noi din establishmentul american – schimonosita si refuzand sa se ridice in picioare si sa aplaude, alaturi de ceilalti parlamentari, mesajul optimist, revigorant, conciliant – nope, nimic „divisive”, dimpotriva – al presedintelui Trump, care si-a inaugurat discursul spunand ca intinde o mana ambelor partide – republican si democrat – pentru a servi impreuna interesele Americii si pe ale poporului american. Eat this! dragi sustinatori ai teoriei ca Trump invrajbeste si divizeaza natiunea americana.

Nu, democratii – stanga americana – nu iubesc America, poporul, valorile, democratia si constitutia ei. Cum ar putea? Comunistii nu iubesc omul, ci fanteziile cu Oameni Noi –  a se citi ei si sclavii lor.

Democratii si „liberalii” americani – adica stanga astfel rebotezata – vor America, poporul si constitutia ei distruse din temelii. Acesta este programul Partidului Democrat American de la infiintare – vremea lui Andrew Jackson – si pana acum. Daca nu ma credeti, cititi numai Hillary’s America; The Secret History of the Democratic Party, 2016 – Dinesh d’Souza. De aceea doamna Pelosi, veche militanta pe aceasta directie, nu poate fi multumita ca America a intrat din nou pe calea ei constitutionala: libertate, prosperitate, dreptate, securitate pentru oamenii ei. Dupa cum nici elitele partidului si slugile lor intelectuale si mediatice , nu pot fi. Insa, pana la urma, evidenta ii (va) invinge – speram, pana la capat.

Iar evidenta prezentata aseara de Donald Trump este ineluctabila:

-piata de capital americana a batut record dupa record pozitiv cum nu s-a mai intamplat de zeci de ani, aducand un surplus de cateva trilioane (trilioane, da) Americii; pietele de capital raspund imediat pe baza de incredere; capitalurile internationale, carevasazica au incredere in viziunea administratiei Trump

– datoria publica s-a redus la 1,2% din PIB

-cateva milioane de muncitori americani, salariati, au beneficiat de mariri importante de salarii si bonusuri;

-somajul general s-a redus la un minim istoric;

-somajul in randul populatiei de culoare si hispanice s-a redus la minime fara precedent (nici macar aici reprezentantii democrati de culoare sau hispanici nu s-au bucurat, ci s-au incruntat si mai rau);

-marile corporatii care isi externalizasera de ani de zile, sub guvernarea democrata (de stanga) profitul si investitiile se intorc in America; Apple repatriaza peste 200 de miliarde profit si urmeaza sa investeasca in America (nu in China sau peste mari) peste 300 de miliarde de dolari in urmatorii 5 ani; producatorii de automobile se intorc si redeschid fabrici in America (Chrysler, Toyota).

Aceasta este, pe cateva date seci, incontestabile, din mai multe, rezultatul guvernarii Trump dupa nici un an. Cum? Simplu. The good old fashion way: scaderi semnificative de taxe, dereglementare economica si debirocratizare masiva. Adica eliberarea fortelor antreprenoriale private de sub controlul statului. LIBERTATE economica se cheama. Libertate pentru oameni nascuti liberi.

Iar aceste forte antreprenoriale mari si mici – mari corporatii sau mici businessuri – odata eliberate, lasate de capul lor, ce sa vezi? In loc sa „exploateze” angajatii si muncitorii; in loc sa fuga-n insulele Cayman cu surplusul de bani rezultat de pe urma scaderilor de taxe si dereglementarilor, maresc salarii, acorda bonusuri si angajeaza mai multi cetateni americani. Se cheama CAPITALISM.

Nici macar stanga americana intelectuala nu poate contesta aceste rezultate, desi incearca balbaind tot felul de mantre. Nici macar batrana doamna Pelosi si cabalele antitrumpiste de la varful autoritatilor federale administrative, legislative, judiciare nu se pot lupta, desi ar vrea,  cu aceasta evidenta: calea lor – etatism, centralism, taxe mai mari, „redistribuire” de catre stat, „justitie sociala” – Calea Stangii universale adica, cea practicata timp de 8 ani de regimul Obama, a dat gres pe toate planurile, inclusiv umanist si umanitar.

Asa ca, dupa o vreme, pana si doamna Pelosi a trebuit sa-si imblanzeasca rictusul si sa aplaude, fie si cu o jumatate de mana.

Bine, dar nu totul se reduce la economie! Ce facem cu oamenii, cu umanismul, cu imigrantii, cu saracii, cu defavorizatii, cu sanatatea ….

Ati spune, nu-i asa, ca asta ar fi cotnraargumentul si critica adversarilor lui Trump – care, ce stie el, e un baiat bogat care nu intelege decat bani. Ei bine, nu: acest lucru – ca oamenii conteaza in primul rand si niciun cetatean nu trebuie uitat – este ceea ce a subliniat chiar presedintele Trump. Si a dovedit. Si a insistat. A insistat – la fel ca la Davos – ca oamenii sunt cei care fac America great again, inclusiv pe liderii si elitele ei financiare, politice, mediatice, intelectuale. A insistat ca e vorba de americanii care iubesc si respecta America si valorile ei „demodate”: loialitatea fata de constitutie, drapel si Dumnezeu, fata de familie (traditionala ar spune ai nostri), munca cinstita si libertate.

Si a argumentat aratand ce masuri a luat si ce proiecte legislative solicita Congresului sa aprobe in continuare pentru a asigura securitatea si bunastarea „celor uitati” – the forgotten. A facut mai mult: a exemplificat – pentru ca puterea exemplului … – invitand acolo, in Congres, spunandu-le povestea (de succes sau tragica) si onorand: militari, imigranti legali hsipanici si de culoare, victime ale criminalitatii din randul imigratiei ilegale, mici antreprenori, politisti, agenti NSA de origine hispanica ce se lupta cu mafiile transfrontaliere, copii care-si onoreaza militarii si veteranii de razboi din proprie initiativa civica, samd. Adica pe „cei uitati” de administratia Obama, pe „deplorabilii” Hilarei, pe care adminsitratia Trump nu ii uita, ci lucreaza conret, punctual, pentru ei.

Camerele – comutam alternativ pe CNN, MSNBC, Fox, PBS – treceau periodic pe la doamna Pelosi si cei cativa democrati. Interesant si relevant sa privesti dinamica reactiilor pe fata lor. Practic tot esafodajul propagandei lor mincinoase se prabusea fraza cu fraza, data cu data, argument cu argument, om cu om „uitat” si dispretuit de ei, si asta se vedea limpede pe chipurile lor acre, in privirile lor veninoase.

A durat o ora (fara ovatii si aplauze). Trump a spus si demonstrat logic, simplu, clar, de bun simt, mult mai mult decat am amintit aici. La obiect si cu subiect viu. Probabil un chin ingrozitor pentru adversarii lui de pretutindeni. Cu siguranta, insa, un triumf incontestabil al oamenilor obisnuiti si liberi, al patriotismului si sperantei lor intr-o America Great Again, the land of the free. Asta inseamna, de fapt, liberalism egal cultura libertatii democratice. Dar cati inteleg lucrul asta?

 

Starea noastra versus „visul american”

De ce, totusi, numai in America? Priveam si gandeam, a nu stiu cata oara in viata: totusi, only in America, fir’ar sa fie.

Numai in America s-a putut ca, dupa ce timp de o suta de ani elitele progresiste si comuniste s-au straduit, sistematic, sa distruga America; dupa ce au mintit, furat, inselat mai multe generatii succesive de americani si o lume intreaga, totusi, numai acolo s-a putut ca un om din popor ca Ronald Reagan, sa vina si sa intoarca roata istoriei si tara lui pe calea democratiei, bunastarii si libertatii. Si o data cu tara lui, si buna parte din lumea civilizata.

Numai acolo un „baiat de cartier” ca Trump, ajuns miliardar; un om in care putini – si ma includ aici si pe mine – aveau incredere in 2015-2016 ca ar putea fi un presedinte eficient al Americii la asemenea vremuri; numai acolo, se pare, un om cu atatea esecuri personale si tot atatea reusite spectaculoase la activ, adica epitomul „visului american”, putea ajunge, totusi, presedinte si intoarce din nou roata, in ciuda adversitatilor fara precedent. Acum, retrospectiv, imi dau seama ca numai unul ca el se putea lua la tranta cu, si rezista adversitatilor astora.

Altfel spus: daca exista in lume o tara care, cu toti pasii inapoi, sa poata tine, de 250 de ani, drumul libertatii si autoguvernarii democratice, aceea ramane tot America. Numai America. De ce? De ce nu Europa? De ce nu tara mea?

Simplu, dar greu de acceptat pentru multi: de la oameni. De la In God We Trust – lucru care strasnic le repugna elitelor europeniste.  De la spiritul si constiinta majoritatii oamenilor – pentru ca asta-i diferenta dintre om si animal. De la oamenii care, in partea noastra de lume nu sunt destul de liberi in capul lor. De la credintele si principiile lor gresite. De la dependentele si fricile lor neinvinse. De aia doar in America, nu in Europa, si sigur nu in tara mea. Pentru ca America chiar este One Nation Under God – care nu inseamna ce zic Puric sau Putin.

Iar restul lumii inca libere, fara America ….

Dar cati inteleg si accepta realitatile astea? Cati inteleg ca nu degeaba-i spune „visul american”, nu visul romanesc, rusesc, chinezesc sau european?

 

 

Bonus:

1.Pentru cei dispusi, totusi, sa inteleaga, pentru un viitor mai bun:

https://ihincu.wordpress.com/2013/12/28/o-problema-de-caracter-pentru-ani-mai-buni/

https://ihincu.wordpress.com/2017/09/24/conservator-sau-liberal-aceasta-este-intrebarea-burke-thatcher-reagan/

Si, pentru cititorii mai rabdatori:

Peggy Noonan – When character was king. A story of Ronald Reagan (2002)

Ronald Reagan – Speeches (orice sursa online sau print)

Edmund Burke – Selected writings and speeches (1997) sau Opere complete (oricare editie, in ce limba o gasiti, de preferat engleza)

Margaret Thathcher – Statecraft. Strategies for a changing world (2002)

F.A. Hayek – The Constitution of Liberty (Routledge, 1960)

2. Urmariti, va rog, rictusul doamnei Pelosi atunci cand presedintele Trump, adresandu-se Congresului, cheama ambele partide la unitate in scopul de a servi interesele cetatenilor americani. Doamnei Pelosi si Stangii le repugna constitutiv si natural ideea de a „servi” pe cineva – numai ei trebuie serviti – daramite interesele propriilor popoare, adica pe ale celor care i-au ales fix ca sa-i serveasca. Grimasa ei, pe care nu si-a putut-o retine,  spune tot despre, si demosntreaza cu prisosinta ceea ce este si ramane stanga de pretutindeni.

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: