Ioana Hincu

Archive for 2019|Yearly archive page

Noile Patimi: minciuna, amnezia și ignoranța. Decreștinarea prin opțiunea import jihad

In Dubii, Solutii on aprilie 22, 2019 at 9:52 pm

Teribila amnezie, suicidara ignoranță

Europenii vor avea acum ocazia sa invete pe viu, din experienta directa, istoria musulmana pe care au ignorat-o la scoala. Natiunile europene care vor intelege astfel, la prima mana, ce inseamna islamul si se vor trezi la realitate, au o sansa buna de autoprezervare. Cele care vor ramane prea Corecte Politic pentru a se confrunta lucid si ferm cu aceasta realitate vor pieri, pentru ca a ramas prea putin de salvat din constiinta si identitatea lor originara.

Asta scriam in toamna lui 2015, la inceputul valului masiv de imigratie musulmana: https://ihincu.wordpress.com/2015/10/28/singurul-beneficiu-al-invaziei-musulmane-lectia-experientei/

Singurul lucru care s-a schimbat de atunci incoace este ca unele dintre natiunile Europei occidentale care n-au inteles atunci consecintele dramatice ale optiunii import jihad, desi le-au experimentat deja direct si tragic, par a fi ajuns sa se obisnuiasca, ba chiar sa le placa. In acelasi timp, cu cateva exceptii notabile, societatile europene care nu s-au confruntat cu masacrele, violentele si tragediile jihadului din Franta, Germania, Marea Britanie, Suedia sau Belgia, cred cu nesabuinta ca ignorand realitatea si urmand aceeasi cale „multiculturala” lor nu li se va intampla. Teribila amnezie si suicidara ignoranta …

 

Bisericile Europei ard

„La cel mult o ora de cand flacarile se ridicau peste Notre Dame – la un moment cand nicio explicatie nu putea fi oferita de nimeni – autoritatile franceze se grabeau sa spuna ca focul a fost un „accident” si ca „incendierea premeditata a fost exclusa”. Aceste remarci sunau ca toate declaratiile oficiale ale guvernului francez dupa atacurile din Franta ultimului deceniu.

Incendiul de la Notre Dame a survenit intr-o perioada cand atacurile impotriva bisericilor din Franta si Europa se multiplica. Mai mult de 800 de biserici au fost atacate in Franta numai in 2018.

Bisericile Frantei sunt goale. Numarul de preoti este in scadere iar preotii activi sunt fie foarte batrani fie veniti din Africa si America latina. Religia dominanta in Franta este acum Islamul. In fiecare an, biserici sunt demolate pentru a face loc parcarilor sau centrelor comerciale. Moschei sunt construite peste tot si sunt pline.” scrie Guy Milliere in articolul Arderea Notre Dame si distrugerea Europei Crestine publicat azi de Gatestone Institute. https://www.gatestoneinstitute.org/14107/notre-dame-destruction-christian-europe

 

Romania crestina arde, desi bisericile sunt inca in picioare

In Romania anului 2015, guvernul PSD Ponta-al-nu-stiu-catelea dona in folosinta comunitatii musulmane un teren proprietate publica in zona de lux si de Nord a capitalei pentru construirea unei mari moschei cu centru de studii islamice. Citește restul acestei intrări »

În Săptămâna Patimilor Nôtre Dame arde, iar devotații lui Allah celebrează

In Dubii, Solutii on aprilie 16, 2019 at 3:08 am

Istoria conteaza. Religia conteaza. Simbolurile conteaza.

Poate ca jihadistii n-au provocat incendiul, insa in mod cert il sarbatoresc. Multi musulmani cred ca ruinele si distrugerea structurilor non-musulmane sunt marturia adevarului islamic, asa cum Coranul sugereaza, anume ca ramasitele civilizatiilor anterioare non-musulmane sunt un semn al pedepsei lui Allah pentru cei care resping adevarul: „Inainte de voi, multe legi s-au statornicit. Umblati prin lume si vedeti care-i sfarsitul mincinosilor.” (Coran 3:137) – scrie Robert Spencer https://www.jihadwatch.org/2019/04/allah-est-grand-muslims-laugh-celebrate-as-blaze-destroys-notre-dame-cathedral-during-holy-week

Notre-Dame-burning

Nu cred in coincidente. Desigur, printre autoritatile sau MSM europene nimeni nu stie (sau nu vrea sa stie?) daca incendiul de la Nôtre Dame a fost provocat sau accidental, si cu atat mai putin care ar fi fost intentiile eventualilor incendiatori. Nimic nou, mai ales intr-o epoca in care principala preocupare a autoritatilor si MSM europene este sa nu raneasca sensibilitatile suspectilor de serviciu. N-ar fi corect politic.

Totusi ….

In lumea catolica si protestanta a inceput Saptamana Patimilor care precede una din cele doua mari sarbatori ale crestinatatii. In lumea suspectilor de serviciu este o perioada de mare impact simbolic religios pentru ucideri in masa si distrugerea simbolurilor crestinatatii, mai ales in ultimii ani. Kenya 2 aprilie 2015, Universitatea Garissa, 147 de morti, crestini; Bruxelles 22 martie 2016, 35 de morti si 340 de raniti; Stockholm 7 aprilie 2017, 5 morti, printre care si o fetita de 11 ani, si 14 raniti … Nu mai vorbesc de ce li se intampla crestinilor din tarile majoritar musulmane.

Sigur, faptul ca acum, la inceputul Sfintei Saptamani crestine, spendidul si emblematicul simbol al religiei crestine, catedrala Nôtre Dame arde, ar putea fi o simpla coincidenta devastatoare. Numai ca e din ce in ce mai greu sa crezi in coincidente cand stii ce stii, vezi ce vezi si intelegi ce intelegi, ca de exemplu importanta simbolurilor religioase si culturale ale civilizatiei noastre …. pentru inamicii ei. Nu, din pacate simbolurile religioase si culturale ale Europei – nu degeaba cunoscuta de secole sub numele de „Crestinatate” – nu par sa mai conteze atat de mult pentru europeni, cat pentru cei hotarati sa le distruga.

Notre Dame Musulmani rad

Poate ca e timpul ca, indiferent de cauza distrugerii splendidei catedrale, acum, in Saptamana Patimilor din Era noilor patimi, Citește restul acestei intrări »

Jihadul și pacifismul Papei Francisc. Erezie sau prostie?

In Dubii on aprilie 14, 2019 at 5:05 am

Daca faci sumarul ispravilor pacifiste ale actualului papa (care se pregateste sa ne viziteze), este din ce in ce mai greu sa decizi daca este vorba de erezie sau pur si simplu de prostie. Omul nu s-a nascut ieri si nu sta cu sezutul doar pe scaunul Sfantului Petru, ci si pe ditamai biblioteca Vaticanului, deci nu-l poti suspecta ca n-ar avea surse de cunoastere. Si totusi …

In incercarea de a dezlega dilema, azi amintesc doar cateva antecedente anticrestine si pacifiste ale actualului Suveran Pontif, ultimul si cel mai recent fiind demn de cascadorul Hooper.

Incep cu  2016 cand,  dupa ce la Bruxelles, in cinstea Pastelui crestin, devotatii lui Mahomed aruncau in aer aeroportul si metroul ucigand 32 de civili nevinovati si ranind 340, principala preocupare a papei Francisc a fost sa spele picioare de musulmani, nu de crestini, crezandu-se pesemne Isus. Ce-i gresit aici? Totul.

Intai pentru ca din perspectiva si intelegerea islamica, acest gest a echivalat cu o declaratie de supunere a Romei crestine in fata suprematismului mahomedan. Cu alte cuvinte, islamul a cucerit Vaticanul, avandu-l ca prim jihadist pe seful celei mai mari biserici crestine.

Apoi pentru ca se pare ca Vicarul lui Isus este primul care n-a retinut si inteles cel putin trei lucruri esentiale despre patronul sau spiritual:
1. Isus nu a spalat picioarele dusmanilor, ci pe ale ucenicilor si apostolilor lui.
2. Isus si-a invitat discipolii la smerenie, dar nu in fata dusmanului.
3. Isus, regele iudeilor – pe care Coranul (5:60; 7:166) ii considera fiinte inferioare, maimute si porci – s-a sacrificat ca sa mantuiasca lumea care crede in El si il urmeaza pe El, nu pe Mahomed. (Mai multe aici:https://ihincu.wordpress.com/2016/04/17/doi-papi-un-imparat-bizantin-si-un-invatat-musulman-regensburg-2006/)

Si daca s-ar fi oprit … Dar nu. Jihadul papei Francisc impotriva crestinismului a continuat imediat cu urmatoarele ispravi, din care va redau cu ajutorul lui Raymond Ibrahim numai una (restul pe link):

2. Aversiunea fata de „radacinile crestine” (sau Aversiunea fata de Adevar)

Conform spuselor lui Jorge, “cand aud discutii despre radacinile crestine ale Europei, uneori ma ingrozeste tonul, care pare triumfalist sau chiar razbunator. Are un subtext colonialist.”

Cineva s-ar astepta la asemenea prostii aistorice multiculturale din partea unui ateist tabula rasa, nu de la “Papa”. O lectie scurta petru Jorge: “ “radacinile crestine ale Europei” sunt un fapt. De secole, dupa susmentionata cucerire islamica Citește restul acestei intrări »

Dreapta noastră cea de toate zilele, mai materialistă decât Marx

In Dubii on aprilie 10, 2019 at 2:10 pm

Nu mi-e clar daca sa ma tavalesc de ras sau sa militez pentru infiintarea mai multor scoli ajutatoare pentru toti marii sau micii nostri oameni de dreapta. Iata de ce:

„[…]Sunt gata să votez cu orice partid care odată ajuns la putere garantează 2000 de km de autostrada în următorii 4 ani și refacerea rețelei de cale ferată la standardele europene de azi. Nu avem idee câți bani, oportunități de afaceri, locuri de muncă și turiști pierdem cu fiecare an în care infrastructura națională este sub-dezvoltată. Ca să nu mai vorbim de miile de victime produse de accidentele de circulație, și desigur, miile de romani care isi pierd speranțele și aleg exilul.[…]Sunt dispus să las deoparte aspectul ideologic pentru următorii 10 ani – nu mă interesează dacă partidul care o face se cheamă socialist, liberal, ecologist, umanist, animalist sau cum o fi. Numai să se angajeze să scoată România din epoca pre-modernă .[…]Aștept deci să apară următoarea ofertă electorală: ” Un guvern condus de partidul XYZ se angajează ca în următorii 4 ani să execute punctele ABC din Strategia națională de dezvoltare”. Orice alte teme fancy mi se par irelevante, pentru că aici se joacă supraviețuirea noastră ca națiune. Dacă rămânem subdezvoltați, daca ratam trenul civilizarii, o să fim tratați pe viitor ca o simplă colonie, o zona de tampon între diverse imperii, un poligon de incercare, chiar dacă ni se va permite să ne păstrăm tradițiile, printre care desigur, la loc de cinste este Sfânta Șpagă!
Votați dezvoltarea! O să avem timp destul să ne certam după aceea pe alte teme!”
– scrie GP, unul din marii nostri „conservatori” de diaspora, pe pagina sa de Facebook.

Vorbim despre un cetatean care zilele trecute, printre altele, ne explica de ce nu e de acord cu legalizarea detinerii de arme de catre civili, in scop de autoaparare, ca-n degenerata America. Altfel spus, mesajul dumnealui era ca are incredere mai degraba in Stat/guvernantii romani – binecunoscuti pentru responsabilitatea, inteligenta si grija pentru viata si securitatea cetateanului, si care se intampla sa controleze practic cam tot armamentul letal din Romania –  decat in concetatenii lui, de care ii este mult mai teama si nu crede ca ar fi in stare sa detina un amarat de pistol sau revolver fara sa-i zboare sau sa-si zboare creierii for no particular reason.

Acum, marele om de dreapta, rezident o vreme in Canada, neclar unde momentan, ne spune practic ca el ar vota maine Partidul Comunist Roman, cu conditia sa-i promita 2000 de km de autostrada.

„Teme fancy” si „irelevante” de retinut de aici:

1. De exemplu, China are o infrastructura rutiera de invidiat. Nici Phenianul – Coreea de Nord – nu sta prost la capitolul sosele, si are niste zgarie-nori …. Ceea ce nu-i impiedica pe chinezi sau nordcoreeni sa traiasca in saracie si  teroare, totul prin grija guvernantilor si a unei anumite ideologii totalitare, ghici care. (Nu mai amintim ce sosele si autostrazi au unele teocratii islamice arabe, pentru ca islamul e pace, iubire si libertate, deci n-are omul cum sa inteleaga nici atat problema cu ideologia/religia politica). Citește restul acestei intrări »

Bye bye Facebook, Welcome Freedom? (VII) Not yet! De ce rămânem în rețeaua lui Mark

In Dubii on aprilie 8, 2019 at 12:29 am

Intrebarea de baza nu este ce e cel mai bine, ci cine va decide ce e cel mai bine” (Thomas Sowell)

Sean Parker, fondator Napster, fost presedinte si cofondator Facebook, declara public, in 2017, la un eveniment Axios:
„Efectiv iti schimba relatia cu societatea, cu oamenii. Probabil ca interfereaza cu productivitatea in moduri ciudate. Numai Dumnezeu stie ce efect are asupra creierului copiilor nostri.” A explicat, de asemenea, ca obiectivul avut in vedere la crearea Facebook a fost „cum sa consumam cat mai mult posibil din timpul tau si atentia ta constienta.” (Declaratia integrala pe link)
https://www.axios.com/sean-parker-unloads-on-facebook-god-only-knows-what-its-doing-to-our-childrens-brains-1513306792-f855e7b4-4e99-4d60-8d51-2775559c2671.html

Cineva, un comentator Facbook [la aceasta postare https://www.facebook.com/ioana.hincu/posts/2063884590389224 ], m-a intrebat ieri ce mai cautam in retea, daca tot ne obstructioneaza reteaua vizibiitatea si libertatea de exprimare blocand conturi sau accesul titularului la propriul cont, stergand postari si comentarii pentru ca nu conrespund „standardelor” Corect Politice ale „comunitatii”. Deci ce mai cautam in retea si de ce nu cautam alternative? Raspunsul meu, pe scurt, este urmatorul:

Cautam ceea ce cauta toti cei care au alternative – vehicule mediatice – infinit mai eficiente decat noi, respectiv toate marile publicatii sau platforme publicistice incorecte politic (etichetate a fi de dreapta, poftim, de fapt care spun adevarul incorect politic) gen Wall Street Journal, The Telegraph, PragerU, Jihadwatch, Townhall, PJmedia, Fox, DailyWire si lista e foarte lunga pe toate limbile, sa stiti. Aceste institutii media mainstream sau marginale si incorecte politic, se zbat, se bat si se judeca daca e cazul cu Facebook ca sa ramana in retea atunci cand Facebook le obstructioneaza sau elimina.

Ce anume cauta ele, ce anume cautam noi, desi cu influenta infinit mai modesta? Pe scurt, acelasi lucru:

1. Sa nu le facem jocul, lasand aceasta platforma de comunicare cu peste doua miliarde de utilizatori de 140 de limbi sub controlul lor ideologic si mental total.

2. Sa observam in direct cum sunt dirijate si obstructionate fluxurile de informatii si ideile care ajung in capul oamenilor prin intermediul Facebook.

3. Sa ramanem cu un picior si aici, atat cat se poate, ca sa mai aiba cei interesati un pic de adevar spus inteligent si cu talent, in mareea asta de prostie, nebunie si minciuna.

Cine-si imagineaza ca Facebook dispare sau ca va aparea curand ceva similar, cu acelasi impact social, politic, ideologic si comportamental, nu stie despre ce vorbeste, nu are idee despre dependentele si mutatiile comportamentale deja creeate.

Ca fapt divers: desi eu am si alte vechicule/alternative publicistice (nu doar blogul) si sper ca in curand, daca se termina obstructiile din partea autoritatilor, sa mai am unul nou, pe care sa-l gestionez impreuna cu oameni ca mine, ba chiar mai Citește restul acestei intrări »

Stânga și Sindromul Stockholm. Morala contează, viziunea contează și adevărul mai mult decât toate

In Dubii, Solutii on aprilie 6, 2019 at 6:37 am

Exista unele predispozitii psihoemotionale care il fac pe individ sa incline spre stanga sau spre dreapta politica, la fel cum unii se nasc stangaci, adica isi folosesc reflex si neconditionat mana stanga ca mana dominanta. De aici ideea ca, probabil, fara utopiile etatiste si egalitariste concepute in laboratoarele intelectuale ale diversilor impostori sau psihopati, apoi impuse oamenilor obisnuiti de conducatori cu minti si caractere bolnave, sustinatorii Stangii politice ar fi ramas la fel de putini ca stangacii mainii –  din cate stim, de la Neanderthal incoace, ultimii raman o mica minoritate, undeva sub 10% din populatie.

In fapt, la o privire mai atenta, veti constata ca, cel putin in societatile relativ libere si democratice, nici acum, dupa mai bine de un secol si jumatate de infiltrare, presiune sau  teroare ideologica sistematica, stanga nu ajunge la putere pe votul majoritatii populatiei, ci a unei minoritati  active (electorale, propagandistice si civice), una eclectica, formata la randul ei din mai multe minoritati marginale. Uitati-va numai la cifrele absolute si procentele raportate la intreaga populatie, nu la procente electorale, cati sustin activ si hotarat viziunile Stangii, din convingere chiar si acum, Citește restul acestei intrări »

Călăuze oarbe. Papa Francisc: coexistența dintre creștini și musulmani „o frumoasă floare”

In Dubii on aprilie 2, 2019 at 1:25 pm

„Lăsaţi-i: sunt nişte călăuze oarbe; şi când un orb călăuzeşte pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.” (Matei 15:14)

1 Aprilie 2019. Întors din Maroc, Jorge Bergoglio aka Papa Francisc declară la Vatican despre coexistența dintre creștini și musulmani că este „o frumoasă floare care promite să dea roade. Nu trebuie să renunțăm!” Deși „sunt încă dificultăți, multe dificultăți datorate, din păcate, numeroaselor grupuri intransigente.” (Asia News via Jihadwatch)
https://www.jihadwatch.org/2019/04/pope-coexistence-between-christians-and-muslims-is-a-beautiful-flower-that-promises-to-bear-fruit?/

Să vedem care ar fi roadele acestei flori, respectiv câte ceva din intransigențele coexistentei musulmane cu non-musulmanii, pe date și fapte incontestabile, în ordinea cronologică inversă a ultimelor 14 secole:

1. Numai de la 11 septembrie 2001 (9/11) până în prezent, intransigențele musulmane impuse de războiul sacru al islamului împotriva necredincioșilor au înflorit în nu mai puțin de 34 806 atacuri teroriste soldate cu morți. Să repetăm: Citește restul acestei intrări »

Right versus Left. Real freedom against madness by ideological design

In Dubii, Solutii on aprilie 2, 2019 at 2:27 am

Freedom is first a state of mind.  You were born with it, but you may lose it if not  properly learned, nurtured, intelligently trained and vigorously defended. You may very well live in the most free society of all, with the best  official protection for your civil and political liberties, yet never be free as long as your mind isn’t free and wise enough to understand and accept the framework of good freedom.

Real freedom always comes with the understanding and acceptance of your natural limits: limits of your mind, body and soul. Trying to constantly overachieve against your natural limitations is not freedom, but pure captivity inside a disturbed, unwise or insatiable ego. Constantly seeking recognition for what you are not and never will be is the worst prison of all. They both lead to self-destruction eventually.

Same thing happens with social and political freedom: not knowing nor accepting the civilized limitations of liberty, pushing to break them, won’t bring more individual freedom, but anarchy [moral and/or institutional] and less to no protection at all for actual freedom.

Wouldn’t it be nice if Citește restul acestei intrări »

Dreapta de Stânga și Islamul. Creștinii, cetățeni de rang inferior în Marea Britanie a „conservatorilor”

In Dubii, Solutii on martie 29, 2019 at 12:22 pm

„Ministerul de interne britanic a respins cererea de azil inaintata de un crestin, refugiat iranian. Acesta, pasibil de pedeapsa cu moartea in tara sa, a motivat in cerere ca a trecut la crestinism pentru ca, spre deosebire de islam, acesta este o religie pasnica. Ministerul de interne britanic i-a dovedit ca nu-i asa, citand in scrisoarea de raspuns mai multe pasaje din violenta carte care este Biblia. Ministerul de interne britanic a respins anul trecut si cererea de azil inaintata de Asia Bibi, pe motiv ca un raspuns pozitiv ar putea cauza reactia violenta a numeroasei comunitati pakistaneze, care s-ar fi simtit ofensata ca una care a stat 10 ani in inchisoare in Pakistan, pentru ca l-a “blasfemiat” pe Mohammed, primeste azil tocmai in Marea Britanie. Ministerul de interne britanic este condus de un pakistanez.” Stefan Morosan, martie 2019, Facebook

Intr-adevar. Saptamana trecuta, ministerul de interne britanic (Home office) condus de conservatorul Sajid Javid – nascut in Marea Britanie intr-o familie de imigranti pakistanezi si care se autoidentifica drept musulman non-practicant – a respins cererea de azil polici formulata in 2016 de un cetatean iranian, fost musulman convertit la crestinism, cu o justificare cel putin socanta: aceea ca CRESTINISMUL NU ESTE O RELIGIE PASNICA – dar ce bine ca islamul este – citand totodata pasaje biblice abil decontextualizate. Si daca s-ar fi oprit aici …. Ei bine nu, in scrisoarea de respingere a cererii de azil (AIR), ministerul a tinut sa-si bata joc de credinta crestina a iranianuui, citez:

You affirmed in your AIR that Jesus is your saviour, but then claimed that He would not be able to save you from the Iranian regime….It is therefore considered that you have no conviction in your faith and your belief in Jesus is half-hearted. (Traducere: Afirmati in cerea dvs de azil ca Isus este salvatorul dvs, apoi sustineti ca el nu va va putea salva de regimul iranian. De aceea consideram ca nu aveti convingeri religioase autentice si  credinta dvs in Isus este superficiala.)

Superficiala sau nu, legea islamica [shariah] bazata pe scripturile islamului prescrie  chiar pedeapsa cu moartea pentru apostazie, iar tribunalele iraniene asa-zis seculare, aplica in mod curent pedespe grele cu inchisoarea pentru convertire la crestinism sau propovaduirea publica a religiei crestine. Numai anul trecut, pastorul crestin Victor Bet-Tamraz, sotia sa Shamiram Isavi, alaturi de musulmanii convertiti la crestinism Amin Afshar-Naderi si Hadi Asgari au fost condamnati Citește restul acestei intrări »

Rolul și independeța jurnalistului. Presa are nevoie de mai multă libertate, nu de mai multă reglementare

In Dubii, Solutii on martie 28, 2019 at 12:55 am

Traim vremuri de deruta generalizata, in care buna parte din public a observat demult ca principala sursa de fake news sunt  MSM – mainstream media – transformate in instrumente de propaganda stangista.

Din exasperare,  unii oameni – nu doar la noi, ci pana si in SUA care inca au mai multa presa libera decat Europa – cer mai multa reglementare a presei, in vederea tragerii la raspundere a celor care mint publicul sistematic pe agenda ideologica a Stangii universale, incepand cu marile centrale  de propaganda tip CNN, NYTimes, BBC. Gresit! Presa nu trebuie controlata legislativ mai mult decat este. Dimptoriva. Presa trebuie eliberata de controlul politico-ideologic de autoritate – de exemplu, eu as abroga maine 90% din legea audiovizualului, adica toate atributiile de control al continutului pe care le are Consiliul National al Audiovizualului, mentinandu-i doar rolul tehnic, de acordare a licentelor de emisie functie de frecventele libere, si atat. Pentru calomnie avem codul civil, iar pentru minciuni avem publicul care nu-i atat de prost pe cat cred ei.

Notez, de asemenea,  caunii oameni se afla in confuzie cu privire la rolul si utilitatea jurnalistului. De exemplu, o doamna (jurnalist!) spune: ” jurnaliștii ar trebui sa prezinte fapte concrete fără opinii personale, adica sa prezinte episteme si nu doxa.” Gresit si aici. pentru ca si epistemele presupun doxe – iar doxa jurnalistica nu-i de ici de colo, e mai importanta si mai dificila decat se intelege.

Sa sintetizam:

Presa [scrisa si audiovizuala] este interfata dintre public si realitati pe care omul obisnuit nu are nici timp, nici metoda, nici acces – legitimatie sau acreditare de presa – sa le afle singur. Rolul presei, prin urmare, este sa caute aceste informatii, – adica ADEVARUL – si sa le redea publicului cat mai inteligent, onest si cu talent. In acest sens, exista presa generalista si presa de specializata – politica, sport, mancare, divertisment,  gradinarit, samd – si trei feluri de jurnalism: de investigatie, de opinie si de relatare.

Relatarea. Aici functia jurnalistului este sa prezinte rapid, eventual in direct daca vorbim de audiovizual, fapte sau declaratii brute culese si consemnate de el sau de alte surse – reporteri, agentii de presa sau alti oameni care pun rapid la dispozitia jurnalistului informatia, fie prin viu grai, fie sub forma unei inregistrari audiovizuale. Cel care relateaza nu face decat sa descrie contextul – loc, data, persoane, circumstante – in care a luat la cunostinta despre un anume fapt sau declaratie. Daca Citește restul acestei intrări »

Dacă Facebook și Mark Zuckenberg vă sperie, atunci Google și Sergey Brin ar trebui să vă îngrozească

In Dubii on martie 21, 2019 at 5:19 am

Cateva recomandari pentru securitatea utilizarii internetului si retelelor de socializare.

Cum ne protejam datele personale si cum ne ferim de manipularile progresiste ale fluxurilor de „informatii”.Apropo de gigantii media Google, Facebook, Yahoo, Twitter, observ ca am in continuare multi prieteni care nu sunt la curent cu cateva chestiuni de notorietate in occident, numai la noi nu, respectiv:

– toti limiteaza libertatea de exprimare si de informare incorect politica, prin dirijarea fluxurilor de informatii catre surse, autori, titluri ,subiectele, opiniile preferate de propaganda de Stanga, de regula mincinoase (minciuna directa, prin omisiune, sau prin reinterpretarea realitatii), si diminueaza vizibilitatea (shadowbanning), elimina, sterg, interzic, eticheteaza ca fake news surse, pagini web, autori, titluri, subiecte, opinii care nu corespund sau contrazic flagrant predicile Corect Politice.

– toti utilizeaza si stocheaza fara permisiunea dvs metadatele dvs, respectiv datele de identitificare reala sau virtuala (IP-urile), datele dvs de cautare, construind si arhivand astfel profilul dvs de utilizator si consumator, respectiv ce opinii politice si interese aveti, cum aratati (fotografii), cum arata casa, familia, locurile pe care le vizitati (daca incarcati sau transmiteti fotografii), ce varsta aveti, inaltime, greutate, culoare, nationalitate (daca sunteti obligati sa furnizati aceste date cand faceti operatiuni online), cine va sunt prietenii si cunostintele apropiate (dupa frecventa contactelor si comunicarilor online), ce mancati, cum va imbracati, samd

Opereaza efectiv ca un adevarat Big Brother – referinta Orwell, 1984 – avand despre dvs mai multe date decat autoritatile (carora, apropo, nu ezita sa le furnizeze aceste date la o adica), date care raman la dispozitia lor  neprotejate (toate disclaimer-urile alea sunt praf in ochi), date pe care le pot folosi cum vor ei impotriva dvs, nu doar ca sa va reduca vizibilitatea in reteaua de socializare sau pentru motoarele de cautare. Date care, totodata, pot fi furate de orice hacker princeput prin accesarea serverelor acestor giganti (am avut noi pustani din Alexandria care au spart baza de date a FBI, deci …) sau poate chiar de angajatii lor. Furtul de identitate este o problema reala si veche in Occident. Probabil ca si la noi, doar ca in Romania nu se discuta public despre asta si nu ni se furnizeaza date statistice despre aceasta problema.

Acestea fiind spuse, e bine sa stiti – si multi notez ca nu stiu, desi sunt Citește restul acestei intrări »

Dormiți liniștiți! Sunteți în siguranță: lupta cu „islamofobia” dă roade din Olanda până-n Israel sau Nigeria

In Dubii on martie 18, 2019 at 9:43 pm

Luni, 18 martie 2019. Relatarile care urmeaza sunt aplicatia cea mai recenta la postarea anterioara, privind mesajul terorist musulman versus raspunsul autoritatilor si MSM (mainstream media) internationale. https://ihincu.wordpress.com/2019/03/17/terorismul-este-un-mesaj-noua-zeelanda-si-marii-vinovati/

Asadar, dupa atacul din 15 martie 2019 al „extremistului de dreapta” Brenton Tarrant asupra celor doua moschei din Noua Zeelanda, Christchurch [care in traducere inseamna „biserica lui Hristsos”], autoritatile occidentale si MSM internationale au reactionat prompt, la unison; suspectul a fost arestat si pus imediat sub acuzare; wikipedia a actualizat datele in timp real, iar evenimentul tine in continuare prima pagina a MSM, condamnand „islamofobia” si „rasismul alb” ca fiind cea mai mare amenintare a momentului si prima cauza a terorismului global.

Intre timp:

1. Facebook a sters 1.5 milioane de postari continand inregistrarea video a atacului din Christchurch (CBS)

2. „O stire care nu a aparut si nu va aparea in mainstream media [MSM], o stire care, din cauza asta, cat de curand, va fi considerata, oficial, o stire falsa:

Premierul norvegian, Erna Solberg, a fost nevoit sa-si stearga mesajul de solidaritate postat pe Facebook, dupa atacul de la ChristChurch, din cauza comentariilor „anti-musulmane”! Ea a scris: „Din nefericire a trebuit sa-mi sterg postarea pe care am scris-o referitor la teroarea cruda care a lovit Noua Zeelanda in noaptea aceasta. Este din cauza ca n-am reusit sa suprim toate mesajele care indemnau la ura, cu toate ca am incercat.”” (Stefan Morosan)

Doamna Solberg este „conservatoare”.

3. In Utrecht, Olanda, azi dimineata (10:45), intr-un tramvai, unul sau mai multi indivizi inarmati blonzi – brunetul e noul blond – deschid focul asupra calatorilor pasnici. Initial se relateaza ca atacul s-ar fi soldat cu un mort si mai multi raniti, apoi cu trei morti, in fine, ce mai conteaza, just numbers. Nu stim nici cine sunt autorii, nici ce vor, desi relatarile martorilor oculari care au scapat cu viata spargand un geam si sarind din tramvai au fost puse imediat la dispozitia  politiei.

Ce aflam rapid este ca, de teama „islamofobiei” – care, se stie, s-a stabilit, science is settled, este cea mai mare amenintare terorista -, prima masura luata de autoritatile olandeze a fost sa Citește restul acestei intrări »

Terorismul este un mesaj. Noua Zeelandă și marii vinovați

In Dubii, Solutii on martie 17, 2019 at 6:22 pm

Ce urmeaza nu veti citi in fosta mare presa internationala transformata in marea farsa propagandistica planetara pe care o voi numi in continuare MSM (mainstream media). Pornind de la cazul Noua Zeelanda, ce urmeaza este descifrarea si esentializarea a trei mesaje: al terorismului musulman antioccidental, al rarisimilor teroristi antimusulmani occidentali si al autoritatilor occidentale.

 

I. Cazul Brenton Tarrant, date si declaratii oficiale

Pe 15 Martie 2019, 50 de persoane sunt ucise si tot atatea ranite in doua moschei din Christcurch, Noua Zeelanda, in urma unui atac armat. Suspectul Brenton Tarrant, alb, in varsta de 28 de ani, nascut in Australia, este imediat arestat si pus sub acuzare, iar identitatea si viata lui dezvaluite publicului in detaliu – minus manifestul de 73 de pagini in care autorul explica ce anume a motivat actiunea lui. Pana la data atacului, Tarrant fusese un cetatean pasnic, cu o viata normala.

Autoritatile si MSM  se declara socate. Insa nu atat de socate incat sa nu-l numeasca imediat pe Tarrant „extremist de dreapta, terorist violent”, desi nu este clar pentru nimeni ce anume ar fi de dreapta in motivatia macelului de la moschee – poate cineva sa-mi indice in ce manual, program,  teorie sau doctrina politica de dreapta liberala sau conservatoare este prescrisa uciderea in masa a civililor? Cu toate acestea, in cazul Tarrant, nu observam ezitari de tipul celor care invaluie frecventii teroristi musulmani care ucid strigand „Allahu Akbar” – acest misterios strigat de lupta care, in opinia analistilor vestici, nu ar avea legatura cu religia sau cu zeul islamului, deci este imposibil ca ura fata de crestini, evrei si ceilalti neredinciosi in Allah si Coran sa motiveze frenezia ucigasa musulmana.

Tot din MSM aflam ca regina Angliei se declara „adanc intristata”. Deeply saddened.

Angela Merkel, tot adanc intristata, declara: „Jelesc alaturi de neozeelendezi si concetatenii lor care au fost atacati si ucisi din ura rasiala in timp ce se rugau pasnic in moscheile lor. Suntem alaturi de ei impotriva acestor acte de terorism”.

https://www.mirror.co.uk/news/uk-news/breaking-new-zealand-terror-attack-14139681

Ce NU aflati de la MSM si NU jeleste niciun oficial occidental este:

– ce anume l-a motivat in mod real pe Brenton Tarrant,  motivatie descrisa in manifestul de 73 de pagini publicat in Citește restul acestei intrări »

Singura soluție de libertate într-o lume complicată

In Solutii on martie 13, 2019 at 4:30 am

Comunismul vechi sau nou rămâne o religie politică, atât dpdv al cauzei totalitare mesianice, salvaționiste, cât și dpdv al felului mistic, transcendent, ilogic, în care este îmbrățișat de adepții lui. Magia comunismului nu dispare câta vreme istoria este uitată și mitologia lui reinventată.

Așa se face că societatea și clasa noastră politică sunt pline de comuniști anti-comuniști. Pare o glumă, știu, fiind o contradicție în termeni. Dar nu e. Este realitate perfect ilustrată, de exemplu, de fenomenul userist-cioloșist, și de felul în care este receptat de susținătorii lui: cu disperare și devotament mistic, ca orice religie politică.

Cauza primă? Veche de când lumea: incapacitatea de a gândi până la capăt dublată de o exemplară ignoranță pe care diplomele universitare și succesele antreprenoriale sau de carieră intelectuală nu le exclud, dimpotrivă, în zilele noastre prea des le încurajează.

De aceea insist: una din dificultățile majore ale vremurilor prezente și viitoare vine din faptul că întreaga viață socială și privată este și va rămâne politizată, dar mai ales ideologizata stângist mai mult ca niciodată. Așa stând lucrurile, singurii care se vor putea orienta corect în realitate sunt cei care vor stăpâni conceptele fundamentale ale utopiilor stângii versus doctrinele realiste ale dreptei, alături de istoria celor mai influente curente de gândire și mișcări politice.

Ați crezut, nu-i așa, că după 1989 ați scăpat de comunism și de învățământul politic – marxist și obligatoriu pe vremea dictaturii comuniste. Ați crezut, nu-i așa, pentru că asta vi se spune permanent, că am intrat într-o era postideologică, în care Stânga a murit și nimeni, cu atât mai puțin cei care au trăit comunismul, nu va mai cădea în capcanele lui. Desigur, v-ați înșelat, iar Jean Francois Revel a explicat briliant cum și de ce în „Marea paradă – Eseu despre supraviețuirea utopiei socialiste” (una din puținele lucrări de referință pe domeniu traduse și la noi, în anii 2000), concluzionând la final:

„Pare de necrezut că mai pot exista astăzi oameni, destui la număr, încercați de nostalgia acestui tip de societate [socialistă cu înaintare spre comunism, nota mea], fie în totalitate, fie în „fragmente separate”. Și totuși așa stau lucrurile. Lunga tradiție – două milenii și jumătate -a operelor utopice, uimitor de asemănătoare în cele mai mici detalii în privința rețetelor de edificare a Cetății ideale, atestă un adevăr: sub masca unui demon al Binelui, ispita totalitară este o constantă a spiritului omenesc, în cadrul căruia a fost și va fi întotdeauna în conflict cu aspirația către libertate.”

Așadar, că vă place sau nu, adevărul este că Citește restul acestei intrări »

Adevăratele victime sunt uitate când libertatea cuvântului este suprimată

In Dubii on martie 8, 2019 at 11:16 pm

De la premierul „conservator” al Marii Britanii, Theresa May, la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, elitele politice ale Europei interzic libertatea de exprimare critica la adresa islamului, practic, supunandu-si astfel cetatenii legii islamice, nu Domniei Legii democratice [Rule of Law].

Toti pretind ca critica religiei islamului ar reprezenta „islamofobie” sau „discurs al urii,” si ca ar fi principala cauza a recrudescentei jihadului antieuropean. Toti pretind ca principala amenintare terorista in Europa este „islamofobia”, „extrema dreapta” si „suprematismul alb”. Toti mint.

Consecinta?

Privati de dreptul de a afla, rosti si dezbate adevarul despre amenintarea reala la adresa vietii si civilizatiei lor, permanent mintiti in presa, scoli si universitati, multi europeni nu mai indentifica inamicul real, il ignora sau chiar imbratiseaza, devenind victime sigure ale terorii islamice fundamentate religios, cea invitata de politicieni Noii Stangi la ei acasa.

„Proaspat lansata Carte in Alb si Negru a Terorismului European arata ca terorismul islamic este responsabil pentru 91% din totalul victimelor europene incepand cu anul 2000”. 20 de procente sunt victime ale teroristilor sinucigasi cu bombe. Stim ca restul au murit in atacuri cu cutitul, cu camionul, cu arme de foc, etc. Orice mijloc este utilizat pentru a ucide si rani necredinciosi.

Poate ca pentru unii procentul de 91% este surprinzator, nu si pentru cititorul obisnuit al JIhad Watch. Efortul de a ascunde adevarul in spatele minciunii ca „islamofobia” si „suprematismul alb” ar fi amenintari mai mari decat teroarea jihadista este un non-sens. In fapt, potrivit acestui studiu, dupa jihad, cea mai mare amenintare sunt crimele extremistului de stanga.

Ellisabeth Pelsez, delegatul francez interministerial pentru suportul victimelor terorismului, spune ca aceasta cartea nu este doar una de statistica, ci si de rememorare si comemorare a victimelor acestor atacuri. „Uitarea este cel mai rau lucru”, a spus, adaugand: „sa nu-i uitam pe cei raniti, intre 10 si 20 pentru fiecare om ucis”.

Adevaratele victime sunt uitate de teama acuzatiei de „islamofobie”, scrie pentru JIhad Watch azi, 8 martie 2019, Citește restul acestei intrări »

Eroarea Logică Majoră din Compararea Lumii Creștine cu Lumea Islamică

In Dubii on martie 5, 2019 at 4:04 am

EROAREA LOGICA MAJORA in compararea/critica faptelor reprobabile (crime, violenta, promiscuitate sexuala) ale crestinilor si musulmanilor este urmatoarea:

In timp ce crestinii care ucid si terorizeaza nevinovati, urasc, dispretuiesc, mint, inseala, discrimineaza femeia, practica violenta fizica, poligamia, sclavia si promiscuitatea sexuala, incalca prescriptii-pilon ale religiei crestine, musulmanii nu fac decat sa traduca-n fapte prescriptiile-pilon ale scripturilor mahomedane.

Cu alte cuvinte, nu crestinismul e de vina pentru faptele reprobabile ale crestinilor. In schimb ideologia scripturilor mahomedane – religia islamului este mai mult o religie politica decat spirituala, deci o ideologie – este principala cauza a jihadului, terorii si barbariei din lumea islamica.

Desigur, specialitatea Noii Stangii multiculturale si corecte politic este minciuna directa – tip „religia pacii”, „islamul e pace” sau „terorismul musulman nu are legatura cu textele sacre ale islamului” – sau minciuna indirecta, mai subtila, prin propagarea sofismelor si logicii false. De aceea n-ar trebui sa ne surprinda urmatorul exemplu de manipulare:

 In weekend, ABC [Australian Broadcasting Corporation] a lansat pe Twitter un sondaj   cu intrebarea daca catolicismul a facut mai mult rau Australiei decat Islamul. Atasat intrebarii era un articol publicat de Gardianul (britanic) care sugera raspunsul. Textul, scrisa de deputata laburista Kristina Keneally, si publicat in februarie 2017, era intitulat „Catolicismul a facut mai mult rau Australiei decat Islamul”.

https://www.jihadwatch.org/2019/03/australian-broadcasting-corporation-has-catholicism-done-more-harm-to-australia-than-islam?

Care-i problema aici? O explica in doua paragrafe Robert Spencer (vezi link sau traducerea mai jos):

Nu exista nicio scuza pentru felul in care ierarhia catolica a tratat problema numarului masiv de abuzuri sexuale din randul propriului cler. Totusi, articolul [care critica sondajul corporatiei media australiene] este corect: „Ceea ce Kenneally rateaza sa inteleaga este diferenta dintre nedreptatea consistenta cu ideologia si nedreptatea contrara ideologiei”. Chestionarul ABC este inca un exemplu de impuls suicidar occidental, de intensa ura de sine care conduce la Citește restul acestei intrări »

Muzica. Episodul 6. Doi nemți – Zimmer și Mahler

In Dubii on martie 4, 2019 at 12:56 am

Hans Zimmer. Din nou muzica de film si viata tot nedreapta (cu cei mai multi absolventi de conservator).

Apoi Gustav Mahler, alt neamt celebru, dar mai vechi decat Hans.

Iar la final beneficiile capitalismului pentru cultura muzicala a tuturor popoarelor lumii – un moric inedit pentru Jos comunismul planetar unit!

Zimmer, neamt din Frankfurt, mutat la Londra, apoi in California, a fost dat afara in copilarie din opt scoli de muzica, pentru indisciplina. Nu l-a interesat. Omul avea muzica-n cap si o chemare. A invatat de mic sa cante la pian in casa, educatia lui formala a constat in cateva saptamani de lectii de pian, in rest, autodidact. El declara ca a fost influentat de muzica lui Ennio Morricone, mai ales de coloana sonora de la Once upon a time in America (memorabila, intr-adevar, in sensul propriu nu metaforic al cuvantului; chiar iti ramane-n memoria auditiva si afectiva).

Dupa ce s-a mutat in SUA a inceput sa compuna muzica de film, fiind solicitat si colaborand cu regizori celebri, si nu s-a mai oprit. Astfel a devenit unul dintre cei mai premiati, si nu degeaba, compozitori de gen.

Ce e special la Zimmer este ca muzica lui poate fi linistit ascultata fara filmele pentru care a compus-o; pe de alta parte, filmele respective fara muzica lui ar fi altceva. Eu am, de exemplu, playlist-uri de cateva ore cu selectii din muzica de film compusa de autori precum Zimmer sau Bear McCreary; le ascult cand lucrez cu mintea, cand scriu, citesc sau cand ies sa ma plimb (cu castile-n urechi) pentru ca limpezesc la cap, avand totodata calitatea de a umple (frumos si coerent) absolut tot spatiul dintre mine si restul lumii, izoland de agitatia urbana si agresiunea sonora chiar atunci cand te afli in mijlocul lor.

Nu stiu unde sa incep si unde sa termin cu Zimmer. De la Rain Man, poate? In fine, aveti internet, cautati pe IMDB sau Wikipedia, apoi testati singuri pe youtube, si veti intelege de ce e greu sa alegi. Introducerea am facut-o in episodul 2 cu Galdiator si Lisa Gerard (2001). Dar una din cele mai bine cotate creatii ale lui ramane coloana sonora de la Inception (bun si spectaculos film), de unde preferata multora (si a mea) ramane Time: Citește restul acestei intrări »

Apropo de identități personale sau naționale. Locul și limitele fiecăruia

In certitudini, Solutii on martie 3, 2019 at 10:01 pm

Este pe cat de dificil, pe atat de important sa te raportezi corect la lumea exterioara. Presupune cea mai dificila forma de realism, respectiv dubla cunoastere de sine si a lumii inconjuratoare, in coordonatele esentiale. Incapacitatea de a o face este, as zice, una din principalele surse de esec personal sau national.

Luam de exemplu relatia romanului actual cu lumea larga. Raportarea fata de Occident in general, si fata de Uniunea Europeana si America in special, descriu, poate, cel mai bine problema.

Bunaoara Occidentul. Ori e tot rau, deci respingem in totalitate institutiile (politico-economice, democratice, religioase, culturale) care au facut din lumea crestin-occidentala cea mai libera, prospera si avansata (din toate punctele de vedere) civilizatie cunoscuta de om. Ori e tot grozav, dar nu stiu cum se face ca inghitim de acolo mai degraba ce trage inapoi si tinde sa distruga aceasta civilizatie, respectiv comunismul vechi sau nou, respectiv marxismul clasic sau cultural.

Cu Uniunea Europeana, romanul pare si mai transant: in or out! Ori inauntru cu umila supusenie a rudei sarace si tampite, de la tara; ori Roexit acum, degraba, pentru ca, se stie, Romania este la concurenta cu Marea Britanie (Brexit), una din primele puteri economice si militare ale lumii, fost Imperiu (unul dintre cele mai mari si civilizatoare din toate timpurile), care in sec 11 infiinta universitati crestine (Oxford, apoi Cambridge, respectiv a doua si a treia cea mai veche universitate din lume cu functionare continua), in sec 13 punea bazele separatiei puterilor statului si libertatilor individuale cetatenesti prin Magna Charta, iar in secolul 20, alaturi de America, salva Europa continentala de Hilter. Aceste repere, singure, va pot da dimensiunea handicapului istoric, cultural si democratic inevitabil cu care intram in competitie cu lumea larga. Romania a avut prima Universitate in 1864, la Iasi, iar din cele 7 constitutii ulterioare succesive, niciuna, nici din cele monarhice, nici din cele republicane,  n-a reusit sa includa mecanismele vitale ale unei democratii moderne functionale, cu drepturi si libertati fundamentale eficient garantate. O problema de traditii si de consimtamant.

Dar parca si mai debusolata este raportarea la America si „americani”. Aici, pana si proamericanii rateaza esentialul. Luam de exemplu un comentariu care mi-a cazut recent sub ochi, formulat de o trendsetter-ita de opinie, ferm antistangista, suportera activa a crestinismului, a miscarii antiavort si antiLGTB,  a conservatorismului de dreapta, a trumpismului si a Israelului – deci, Citește restul acestei intrări »

What I like most about Christianity: the only realistic chance for Freedom

In Dubii on martie 2, 2019 at 3:25 am

The Apocalypse is as inevitable as death. Acknowledging will set you free. Free from despair – generated by human limitations and failures. Free from the illusion that you can, somehow, in this life, become perfect. Free from the desire to fix the world and make it perfect.

This world can’t be fixed to be perfect, only improved to some extent. But humans, who are uniquely wonderful yet stupidly sinful creatures, don’t get it. They will eventually destroy their world (as stated in the Book of Revelation). They will destroy it by trying to fix it in different ways than recommended by our Creator. And it’s inevitable.

Once you acknowledge this – your sinful limited nature and the inevitability of failure -; once you realize that Heaven is beyond and above, not in this life, and all you have to do to get there is to admit your sinful limited nature, repent and try again (to sin no more) until your earthly end, then you are truly free. Only then you’ll know peace and you’ll be able to actually improve your life and help others do the same. Yeah, but why bother since you’ll die anyway and the world will eventually come to an end? Precisely because the Kingdom of heaven is beyond and this is what you should be aiming for.

That’s what I like most about Christianity: it warns you that you can’t be perfect; it warns you about your sins and limitations, but it gives you the most realistic chance and the most generous incentive of all times to be free and happy:

God himself embodied as Jesus, born in flesh and blood like you, He walked with you, suffered for you and died for you, to help you better understand the Way, the Truth and the (meaning of) Life. Just believe, repent and follow, that’s all He asks to save you. Isn’t this great?

And yet too many keep on trying to fix their life, my life and the whole world the wrong way. Well, that’s not so great anymore, but it’s also inevitable. As inevitable as God.

 

Muzica. Episoadele 1-5. Genesis, Bach, Jazz, Misssion Impossible si Agentul 007

In Dubii on martie 2, 2019 at 1:34 am

M-am gandit sa initiez o CALATORIE muzicala online. Am inceput pe Facebook, voi continua aici – reteaua lui Mark e din ce in ce mai putin suportabila, iar libertatea de exprimare in moarte clinica.

Participarea este, evident, optionala. Scopul, bine determinat. Vom incerca sa parcurgem toate genurile muzicale. De la muzica culta la muzica pop, easy listening, „comerciala” – in sensul de care place la popor, care popor sunt si eu,  si se vinde bine pe toate meridianele, deci are un misterior numitor comun.

De ce aceasta calatorie? Din urmatoarele motive:

1. Muzica e dar de la Dumnezeu si omul singura creatura capabila sa emita si sa repete, din voce si/sau instrumente („reci”, electronice, digitale) inventate de el, sunete deliberat organizate in linii melodice si ritmice cu infinite variabile, dar cu structuri armonice, dizarmonice sau polifonice foarte riguros premeditate. Si asta fara sa aiba acuitatea auditiva a altor animale, ci doar inteligenta, etos si creativitate inegalabile.

2. Educatia muzicala de care beneficiaza in acest moment copiii si adolescentii in scoala generala si liceu tinde spre zero. Fara acomodarea, exercitiul si deschiderea catre toate genurile muzicale, discernamantul muzical nu exista, sulfetul este pe nedrept saracit, iar cultura generala incompleta.

Intalnesc din ce in ce mai des copii care nu recunosc acordurile unor „hituri” seculare, ca Oda Bucuriei (Beethoven) sau Marsul nuptial (Mendelshon). Pur si simplu nu le-au auzit niciodata,. Am intalnit adulti cu apetit muzical evident si constant care cred ca Beethoven e Saint Bernardul ala simpatic si Mozart este brand de ciocolata austriaca – exagerez putin, dar nu mult, pentru ca am intrat in asemenea investigatii, de exemplu, cand unul din ei a auzit celebrele acorduri cu care incepe Simfonia „destinului”, a V-a, de Beethoven, si a exclamat entuziasmat „misto! ce-i asta?”; apoi am intrat un pic, de curiozitate, in istoria muzicii „pentru mase”, nu culte, si am constatat ca nu auzisera de nume care au facut si vor continua sa faca istorie in domeniu (Genesis, Pink Floyd, Police, etc), dar experimantand-o, le-a placut.

3. Nu trebuie sa va placa tot ce veti asculta, chiar nu trebuie. Muzica ramane o chestiune de stare si preferinta individuala. Dar n-ar strica sa incercati sa faceti calatoria asta impreuna cu mine, macar ca sa aflati daca si ce va place sau nu din ce ati uitat sau n-ati stiut niciodata. Ce se potriveste gusturilor si starilor dumneavoastra sufletesti. Ce va ridica emotional pan’ la cer sau va coboara si pana unde. Ce va mobilizeaza si ce va calmeaza. Muzica are un efect terapeutic prea putin constientizat – uneori vindeca ceea ce nimeni si nimic nu poate, sau macar amelioreaza. Si sigur rafineaza perceptia, Citește restul acestei intrări »

History repeating: Oscar 2019, festival politic.Totuși, câteva filme

In Dubii on februarie 25, 2019 at 10:14 pm

Sapte minute a durat pana cand s-a declansat festivalul antiTrump la ceremonia Oscar 2019, spun unii, care au cronometrat. Ca de obicei in ultimii ani, nu m-am uitat,  fiind previzibil ce se va intampla la sarbatoarea Academiei Comuniste de Film American. Insa din curiozitate statistica m-am uitat la rezultate.

Nu vazusem decat trei din filmele nominalizate la marele premiu: Bohemian Rapsody, Roma si Green Book. Iar aseara, dupa ce un prieten m-a intrebat daca glumesc cand spun ca Roma este un film de vazut neaparat – fiindca unii acuza ca-i propaganda comunista mizerabila – l-am mai vizionat o data, sa ma asigur ca n-am vazut alt film si ca nu mi-a scapat presupusa propaganda.

Nu, nu-mi scapase, si Roma mi-a placut la fel a doua oara. Este, cum i-am spus si amicului, pur si simplu un film autobiografic – despre copilaria regizorului in cartierul  (Roma) si lumea de nebuni de legat (Mexic), asa cum a vazut-o si trait-o el. N-are nicio urma de propaganda comunista sau de orice fel. Dimpotriva: daca intentia lui Cuaron a fost ca filmul lui sa fie propaganda antiTrump in favoarea imigratiei mexicane, o spun cu toata responsabilitate, dupa doua vizionari atente: a ratat total. De fapt, fiind un film realist despre cruzimea, ridicolul si nebunia societatii mexicane, ar putea fi mai degraba cea mai buna propaganda involuntara impotriva imigratiei sudamericane :)) Numai Fermin si profesorul Zovek, si sunt de ajuns ca sa zici „nu, lasati, multumesc, ramaneti voi in tarisoara voastra, cu dementa voastra”.

Apropo de Fermin si profesorul Zovek, doua personaje secundare, dar epocale: pacat ca autorul n-a insistat mai mult pe ei. Am ras in hohote si prima, si a doua oara. Scenele cu astia doi sunt de geniu comic irezistibil. Dupa cum tot filmul e o fresca realista, dramatica, duioasa, dar si de o ironie aspra la adresa societatii mexican, care asa e ea, cum a trait-o si descris-o cinematografic exceptional Cuaron: intre ras si plans cat sa fugi mancand pamantul. Ca toata lumea latinoamericana, de altfel.

Si tocmai pentru ca a descris-o cinematografic exceptional, corect era, dpdv artistic, ca A.Cuaron sa primeasca Oscar macar pentru regie si pt arta cinematografica, indiferent de motivele care i-au determinat pe academistii filmului american sa voteze. Si le-a primit.

In fine, daca nu era Hollywood, respectiv festivalul dementei politice, probabil ca Oscarul pentru cel mai bun film ar fi revenit producatorilor Bohemian Rapsody. Acela chiar este spectaculos si impecabil realizat cap-coada, are de toate la superlativ, si nu, nu e nicio propaganda homosexuala, este pur si simplu viata si drama unei legende a muzicii rock.

Citește restul acestei intrări »

Ministerele lui Orwell există. Dacă nici asta nu-i nebunie, atunci ce-o fi …

In Dubii on februarie 14, 2019 at 9:42 pm

In 1949 socialistul George Orwell, inspirat din realitatea dictaturilor comuniste de tip sovietic (aplaudate si atunci, la fel ca acum, de destui intelectuali britanici si occidentali), scria romanul politic 1984, pe nedrept considerat fictional. In lumea lui Orwell [Oceania], controlata total [„total” de la „totalitar”] de un partid unic condus de Fratele mai Mare [Big Brother], cetatenii nu aveau nicio libertate individuala – asta inseamna totalitarism -, cu atat mai putin de a se exprima liber in dezacord cu Big Brother. Lumea lui Orwell era guvernata de 4 ministere:

Ministerul Abundentei controla total economia, rationalizand saracia.
Ministerul Adevarului controla gandirea si limbajul, ocupandu-se cu minciuna/propaganda corect politica oficiala.
Ministerul Iubirii se ocupa cu identificarea, pedepsirea si eliminarea cetatenilor incorecti politic, care exprimau public adevaruri critice despre Big Brother si propaganda mincinoasa oficiala.
Ministerul Pacii gestiona razboaiele.

Cred ca alaturi de Manifestul Comunist (Marx si Engels, 848) si bazele marxismului cultural (Teoria Critica, domnii Marcuse si Adorno), romanul 1984 ar trebui inclus la lecturi obligatorii inca din scoala generala, pentru ca Ministerele lui Orwell, la fel ca ideile toxice ale celorlalti patru autori susmentionati au devenit realitate aplaudata de prea multi in zilele noastre.

Ministerul Adevarului exista deja in forma diseminata, si poarta nume ca CNN, BBC, NYT, DW,  si toate celelalte ecouri si litere ale propagandei stangiste internationale. Sunt cei care propaga toate minciunile conventionale dar flagrante ale Corectitudinii Politice universale. Gen: islamul e pace; cea mai mare amenintare planetara este incalzirea globala; capitalismul e de vina pentru saracia planetara si comunismul (etatismul) solutia; rasa alba e vinovata pentru nefericirile celorlalte;  toate religiile sunt la fel doar una singura (cea crestina) mai rea;  identitatea sexuala e un construct social si o optiune, nu un dat natural corespunzator organelor genitale cu care ne nastem; samd.

Orwell

Ministerul Iubirii Citește restul acestei intrări »

Celor derutați de pendularea amicilor „de dreapta” către Stânga

In Dubii on februarie 7, 2019 at 7:44 pm

„În ambianța ideologică actuală, cum te poate convinge un om de dreapta că nu e de extremă dreaptă? Într-un singur fel: anunțându-te că votează cu stânga. 🙂” Andrei Vieru

Sper ca prin această citare să nu provoc dlui Vieru cine știe ce nou ambuteiaj cu „standardele comunității” Facebook – data trecută, de la ideile „extremiste” despre reducerea birocrației i s-a tras o lungă suspendare a contului personal, respectiv:
https://ihincu.wordpress.com/2019/01/06/ah-birocratia-sora-cu-idiocratia/

Totuși, nu mă pot abține, mai ales că o doamnă șugubeață și bună observatoare întreabă:

„Acum, în contextul a ceea ce văd eu pe fb, aș întreba care stângă, veche sau nouă? 😀(De altfel, toți termenii aceștia, stânga dreapta, cu toate variantele/nuanțele în care apar, au ajuns instrumente de derută și manipulare.)”

Recomandarea mea ar fi următoarea:

Nu contează care stângă, dragă doamnă și dragi prieteni derutați. Orice stângă e bună, fiind semn de “moderatie”, și vă va scăpa de eticheta de “extremist”, “fascist”, “radical”, “nazist”. Chiar și opțiunea socialistă sau comunistă pe stil vechi (marxism clasic), pentru că, nu-i așa, ele au eșuat pentru că n-au fost bine aplicate, deci merită reluate altfel, cu moderație.

Cu toate acestea, mult mai de bon ton ar fi să optați pentru Noua Stangā – eu tot comuniști le spun, pentru că au aceleași apucături, metode și aspirații totalitare – deoarece varianta nouă (marxism cultural) este percepută ca fiind mai cu ștaif intelectual și umanist/umanitarian. „Comunist” sau „socialist” sună prost din cauza precedentelor eșecuri; „progresist”, „democrat”, „crestin-democrat” sau “liberal” sună infinit mai nobil, oricât de contrafactual ar fi – respectiv regresist, antidemocrat, anticrestin sau antiliberal.

Și sigur că etichetele sunt derutante, iar în actuala ambianță ideologică sunt deliberat instrumentate derutant câtă vreme nu corespund cu conținutul. Pentru că bunul propagandist știe că până ajunge omul la conținut, până-l gustă, până-l testează, până-l înțelege, durează. Știți, e ca la supermarket: cum să nu fii derutat când pe borcan scrie mare ZAHĂR și înăuntru e măcar sare amară, dacă nu șoricioaică? Așa și cu dreapta de stânga.

Nota bene: cea mai mare găselniță a Diavolului este să-i convingă pe oameni că nu există. De exemplu că nu există diferențe intre dreapta și stânga politică, și că acum am trăi într-o era postideologică – eufemism pentru „postcerebrală”. Între timp, Citește restul acestei intrări »

De aia tot America, nu Europa. Agenda poporului american, aceeași cu a Președintelui american

In Dubii on februarie 6, 2019 at 7:52 pm

„Americanii nu vor accepta niciodată socialismul. Dar, sub numele de «liberalism», vor adopta întregul program socialist – şi, într-o zi, America va fi o naţiune socialistă, fără să ştie cum s-a întîmplat“ spunea in 1940 Norman Thomas, candidatul la Casa Alba din partea Partidului Socialist American, initiatorul acestui exceptional rebranding al Stangii americane sub nume fals de „liberal”. Si intr-un fel a avut dreptate: de atunci incoace, buna parte dintre americani,  apoi dintre europeni, au inceput sa incurce comunismul si socialismul cu liberalismul, si sa le imbratiseze pe primele sub mult mai seducatorul nume (al ultimului, ratandu-i insa esenta). Unde a gresit insa Norman Thomas a fost cand a subestimat puterea credintei in Dumnezeu, Constitutie si libertate crestineste asumata a concetatenilor sai, credinta care-n America e traditionala de peste doua secole. Ceea ce nu se poate spune despre Europa.

Aseara, Donald Trump, al 45-lea presedinte american, mai liberal (in adevaratul sens al cuvantului) decat inteleg contemporanii si colegii de partid, spre finalul celui de al doilea sau discurs traditional despre Starea Uniunii  americane, a spus:

Aici, in Statele Unite, suntem alarmati de noi chemari de a adopta socialismul la noi in tara. America a fost fondata pe libertate si independenta, nu pe coercitie, dominatie si control guvernamental. Ne-am nascut liberi si vom ramane liberi. In aceasta seara, reinnoim hotararea noastra ferma ca America nu va fi niciodata o tara socialista.

Si, dupa ce a amintit parlamentarilor americani, in prezenta catorva veterani ai celui de-al doilea Razboi Mondial, cui datoreaza America pe care o au – in niciun caz socialistilor si comunistilor – a incheiat astfel:

Tot ce a urmat – triumful asupra comunismului, pasii uriasi in domeniul stiintei si cercetarii, progresul unic spre egalitate si justitie – totul a fost posibil multumita sangelui si lacrimilor si curajului si viziunii americanilor de dinaintea noastra.

Ganditi-va la acest Capitoliu – ganditi-va la incaperea asta, unde inaintasii legislatori au votat abolirea sclaviei, constructia de cai ferate si autostrazi, securizarea drepturilor civile, infrangerea fascismului sau a altor imperii ale raului (referinta la Evil Empire, Ronald Reagan, care pe atunci era comunismul Citește restul acestei intrări »

Amnezia e o boală, nu o soluție. Politica apoliticilor buni

In Dubii on februarie 5, 2019 at 8:05 pm

… Caci din exces de bun simt si memorie, brava natiune romana inainteaza glorios spre trecutul dezastruos.

Bunaoara, pe chestiunea entuziasmului unora fata de partidele apolitice si non-ideologice [USR si PLUS, proaspat aliate electoral] si fata de domnul Ciolos cel Bun, un vechi prieten cititor, dl Aurel Manta,  scrie:

„Dragnea a pus jandarmii sa bata manifestanti .Dragnea e rau.Ciolos este aliat politic cu Macron.La ordinele lui Macron jandarmii francezi ii snopesc pe manifestanti in asa fel incit bataia jandarmilor romani e mingiere pe crestet.Macron e rau.Si atunci cum naiba Ciolos e ala bun?”

E de bun simt. Si de memorie.

In acelasi sens aduc aminte ca in toamna lui 2015 – cand Dragnea cel Rau, patronul PSD cel rau si al majoritatii parlamentare PSD, rea si ea, a scapat de Ponta cel Rau – dintre toate ofertele de potentiali premieri, tocmai pe Ciolos cel Bun l-a preferat. Si de bun ce i-a fost, acolo l-a lasat pana la urmatorul premier preferat, respectiv Grindeanu cel Bun, apoi Rau – desi, daca nu-i convenea, si pe Ciolos il putea trimite la plimbare asa cum l-a trimis pe Grindeanu, apoi pe Tudose, sunand pur si simplu adunarea de partid sau adunarea parlamentara la o motiune de cenzura. Dar pe Ciolos cel Bun nu l-a deranjat, desi i-a refuzat inscrierea in PSD, la cerere, pe vremea cand era la Bruxelles si nu era atat de bun. Si bine a facut ca nu l-a deranjat, pentru ca s-a dovedit a fi cel mai bun premier pentru PSD.

Ah, dar mai stiti momentul acela frumos cand USB nicusordanist, transformat apoi in USR, lupta electoral impotriva PSD, fiind totodata apolitic, fiindca asa-s partidele politice: in general apolitice. Si fara ideologie, adica nici de dreapta, nici de stanga. Exact ca partidul bun al lui Ciolos cel Bun, care-i si mai bun acum, dupa ce s-a aliat cu USR cel bun. E bine ca s-au aliat. E firesc. Au acelasi obiectiv apolitic: sa faca bucati inca o data, la fel ca-n 2016,  orice opozitie politica impotriva PSD in special, si de dreapta in general.

Si tot memoria cui o are, bat-o vina, pastreaza momentul tandru in care Nicusor Dan, postelectoral, tocmai pentru ca era apolitic si totodata adversar al PSD, s-a dus direct si nechemat in studio la Antena3 si a felicitat-o calduros pe Firea lui Pandele pentru victoria zdrobitoare in alegeri. Pe buna dreptate: impreuna, desi aparent separat, PSD si USR chiar zdrobisera partidele politice de opozitie.

Sa mai amintesc si ca domnul Ciolos cel Bun, fost premier bun, democrat si apolitic, Citește restul acestei intrări »

Climatejugend și „justiția climatică”. Greta din Suedia

In Dubii on ianuarie 28, 2019 at 8:15 pm

Greta este o tanara suedeza nascuta in acest mileniu (15 ani), care chiuleste de la scoala ca sa protesteze in numele „justitiei climatice”. Climate justice. Da, ati citit bine.

Greta a ajuns vedeta mondiala in decembrie trecut,  tinand speech-uri perfect articulate pe ideologia neomarxist-climatica si perfect aberante, inclusiv la Natiunile Unite  – in timp ce un pic mai batrana Ocasio Cortez, zisa Ocasio-no-cortex,  ameninta pe la televiziunile americane ca daca nu oprim „schimbarea climatica” planeta moare in 12 ani.

Greta bate campii, desigur, dar nu stie, pentru ca s-a nascut intr-o tara si-n vremuri in care divortul de realitate si conditionarea mentala prin educatie si mass-media este principala preocupare a guvernantilor. A guvernantilor de stanga care, de la Olof Palme incoace, au reusit sa substituie, in constiinta a cel putin doua generatii, adevarul, educatia si informatia cu delirul ideologic socialist, social-democrat, multicultural, progresist, aberant sexist, ecologist si ce nume mai doriti dvs pentru noul comunism, asigurand astfel sinuciderea natiunii suedeze. La numai 15 ani, Greta, victima perfecta, ilustreaza acest tip de conditionare pe delir (sistematizat ideologic) mai clar ca niciodata. Victima transformata, insa, in acuzator si  vitor calau ecomarxist.

Vedeti? Comunistii sau nazistii (tot aia) intotdeauna au pregatit si selectat de mici marii oportunisti (delatori, turnatori, calai), devotatii militanti si idioti utili sau talentatii propagandisti. Soimii patriei, pionieri, utecisti, comsomolisti, Hilterjugend … Daca-i indoctrinezi si conditionezi de mici, nu mai scapa, ii ai pe viata. Noii comunisti au inteles splendid lectia – ceea ce nu se poate spune despre oponentii lor politici si oamenii normali, de bun simt.

Urmariti discursul Gretei din decembrie 2018, de la Katowice, unde a avut loc summitul  UN COP24 (conventia ONU pentru schimbare climatica)  si ingroziti-va. Copila vorbeste despre „climate justice”. Justitie climatica. Splendida gaselnita stilistica, curat avangarda propagandistica! Greta explica noul concept de justitie social-climatica: jos bogatii care ucid planeta (neclar daca printre ei se numara si tovarasii Soros sau Obama, care si ei militeaza impotriva „schimbarii climatice”). Cand o face, Greta are o privire acuzatoare si un ton amenintator care ma duce, nu stiu de ce, cu gandul la Robespiere (mare orator) si Regimul Terorii.

Greta-i acuza pe adulti de imaturitate. Dar ce bine ca psihoza ei – moare planeta de mana noastra, in 12 ani – care i-a fost indusa ideologic si intretinuta politico-academic si mediatic, a ajuns la maturitate atat de repede: Citește restul acestei intrări »

Justiție și libertate de exprimare pe continent și la noi în țară

In Dubii on ianuarie 23, 2019 at 9:36 pm

Ori de cate ori justitia este separata de liberate, niciuna, in opinia mea, nu este in siguranta. -Edmund Burke, scrisoare catre M. de Menonville Octombrie 1789.

I. Strasbourg, octombrie 2018, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului

Pe 25 octombrie anul trecut, Curtea E.D.O. a judecat cauza doamnei Elisabeth Sabaditsch-Wolff, cetatean austriac, pe care o voi mentiona in continuare ca doamna S. Cauza se referea la dreptul de a exprima liber, sub protectia Conventiei E.D.O, adevarurile critice, insa corecte factual, despre Mahomed, profetul inemeietor al islamului.

Pe scurt, doamna S. a pus in discutie publica, in cadrul unui seminar despre islam, relatia dintre Mahomed (56 de ani) si sotia sa Aisha in varsta de 6 ani (la data contractului de casatorie, respectiv 9 ani la data consumarii casatoriei), dupa cum consemneaza chiar literatura islamica (Hadise). Fata de aceste imprejurari si date istorice, doamna S. a intrebat public: „Un barbat de 56 de ani si o fetita de 6 ani? Cum putem numi acest lucru daca nu pedofilie?”.

Pentru aceste afirmatii, doamna S. a fost arestata si judecata intre 2009 si 20011 in Austria, apoi condamnata pentru „denigrarea credintelor religioase a unei religii recunoscute legal”. Apelul i-a fost respins de instantele superioare austriece.

In ultima instanta, doamna S. s-a indreptat catre Curtea pentru Drepturile Omului de la Strasbourg pentru a-si apara dreptul fundamental la libera exprimare, teoretic garantat de Conventia Europeana pentru Drepturile Omului. Curtea de la Strasbourg este o instanta europeana supranationala ale carei decizii sunt obligatorii nu doar pentru cele 28 de tari membre UE sau pentru cele 47 de tari europene membre ale Consiliului Europei, ci si pentru cele 57 de tari islamice membre OCI (Organizatia pentru Cooperare Islamica) semnatare si ele ale Conventiei E.D.O.. Destul de importante, nu-i asa, deciziile acestei autoritati judiciare suprastatale?

Ce a decis Curtea E.D.O. in cazul doamnei S.? I-a respins recursul hotarand ca critica la adresa lui Mahomed, INDIFERENT CA ESTE SAU NU INTEMEIATA, REPREZINTA DISCURS DE INCITARE LA URA si NU ESTE PROTEJATA de prevederile Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, cele referitoare la libertatea de exprimare. In hotarare, judecatorii au precizat de asemenea ca defaimarea lui Mahomed „se situeaza dincolo de limitele permisibile ale unei dezbateri obiective” si „ar putea genera prejudicii si pune in pericol pacea religioasa.” Pentru ca, se stie, islamul e pace. (Mai multe detalii despre decizia CEDO si implicatiile ei va ofera Soeren Kern si Guy Milliere, colaboratori ai Citește restul acestei intrări »

Alimentația (Corect) Politică. BBC: cum va ucide friptura mea planeta

In Dubii on ianuarie 21, 2019 at 12:27 am

Mai tineti minte, cei care ati apucat, programul de alimentatie „stiintifica” pe baza de foamete si salam cu soia, cel initiat de iubitul nostru conducator, tovarasul Nicolae Ceausescu, de sotia sa si de oamenii lor de stiinta? Pentru cine a uitat sau n-a stiut niciodata, reamintesc:

Partidul Comunist Roman (precursorul PSD), in frunte cu tovarasul lui secretar general, din grija pentru popor si sanatatea lui, au pus in aplicare in anii ’80, urmatorul program (obligatoriu) de alimentatie rationala:

-retragerea din magazinele alimentare a urmelor de carne, lapte, oua, branza si alte alimente de baza;

– rationalizarea consumului de unt, oua, zahar, ulei, faina si alte alimente de baza care se ofereau poporului pe baza de buletin, coada si cartela, cu portia gen un pachet de unt per familie per luna.

– initierea unui amplu program de cercetare stiintifica a alimentatiei rationale pe baza de soia si inlocuitori de proteine animale, sub directa indrumare a tovarasei academician doctor inginer Elena Ceausescu si a medicului familiei degraba impuscatilor, tovarasul Iulian Mincu, devenit apoi ministru al sanatatii in guvernul Vacaroiu si senator PSD (fost FDSN).

Desigur, acest program de alimentatie „stiintifica” nu era destinat clasei conducatoare relaxate – nomenclatura de partid, militia si Securitatea – in ale carei magazine speciale se gaseau din abundenta toate produsele acelea ucigatoare, incepand cu mezeluri fine si carne, produse de fermele partidului unic comunist (da, da, existau ferme si fabrici speciale pentru tovarasi). Acest program era destinat exclusiv clasei muncitoare incordate. Din iubire pentru ea, desigur. Si efectele n-au intarziat: malnutritia, subnutritia si patologiile aferente (gen pelagra) au capatat o incidenta spectaculoasa in populatie. Asa-i cand te iubesc comunistii si vor sa-ti faca bine cu de-a sila.

De ce aceasta referinta introductiva? Pentru ca lucrurile nu s-au schimbat prea mult in capul comunistilor. Doar s-au globalizat si diversificat … stiintific.

Bunaoara, comunistii britanici de la BBC au publicat acum 3 zile programul de alimentatie rationala necesar pentru salvarea planetei. El este produsul mintilor a 37 de oameni de stiinta „de top” – top scientist – membri ai unei intelepte comisii, ati ghicit! Comisia speciala Lancet pentru Mancare, Planeta si Sanatate, in frunte cu domnul profesor Walter Willet de la Harvard. Domniile lor, acesti iluminati, sunt specialisti, printre altele, in, citez, CLIMATE CHANGE NURITION. Da, ati inteles corect: NUTRITIA SCHIMBARII CLIMATICE.

https://www.bbc.com/news/health-46865204 Citește restul acestei intrări »

Ah, birocrația, soră cu idiocrația …

In Dubii on ianuarie 6, 2019 at 1:17 am

In Marea Britanie s-a înființat de curând un minister al prevenirii sinuciderilor. Dacă aș fi om politic, aș milita în favoarea înființării unui minister al prevenirii înființării de noi ministere.

După ce am postat aceste cuvinte pe Facebook — sau mai exact după ce am răspuns unor comentarii ale prietenilor mei Ioana Hîncu și Mircea Toplean — contul mi-a fost blocat. Dialogul cu prietenii s-a orientat de la sine spre tema birocrației și a felului acesteia de a “rezolva” problemele agravându-le și inventând totodată altele. Că problemele proliferează împreună cu birocrația însăși e ceea mai neîndoielnică afirmație logico-politică.

În momentul de față, nu am acces la cont, pretextul fiind că identitatea mea ar face obiectul unor dubii. Mi s-au cerut dovezi. Le-am trimis. În așteptarea unui răspuns despre care nu se știe dacă va veni vreodată, ce-ar face în locul meu orice om normal? Și-ar înființa un cont pe același nume și, de bună seamă, alte zece conturi pe nume fictive. Bineînțeles că și-ar deschide conturi și pe alte platforme de socializare, cu obiceiuri de cenzură mai blânde. Asta reușește birocrația: să creeze probleme, nu să rezolve.” scria domnul Andrei Vieru (aveti Google, aflati singuri cu ce se ocupa) in ianuarie 2019, pe Marginaliaetc  https://www.marginaliaetc.ro/andrei-vieru-actele-la-control/ (Ieri, dl Vieru si-a deschis un alt cont pe Facebook. Sa vedem cat functioneaza)

Adaug ca in dialogul pricinos si neconform cu „standardele comunitatii”, dl Vieru l-a citat pe Mark Steyn (publicist canadian rezident in SUA): „Who needs a president for life when we have a burreaucracy for life [sau for ever, sau for eternity, nu mai retin exact]?” (am citat din memorie, cer scuze daca citatul nu este verbatim, dar ideea va asigur ca este)

Problema nu este noua, bineinteles, dar cui ii pasa?

„Principala problema in conflictele social-politice actuale este daca omul ar trebui sau nu sa renunte la libertate, la initiativa privata si la responsabilitatea individuala, si sa se predea gardienilor giganticului aparat de constrangeri si coercitii al statului socialist. Individualismul si democratia ar trebui substituite de autoritarianism totalitar? Ar trebui cetateanul transformat in subiect, un subordonat in omniprezenta armata de slujbasi recrutati, obligat sa se supuna neconditionat ordinelor superiorilor? Ar trebui privat de pretiosul privilegiu de a-si alege mijloacele si obiectivele si de a-si modela propria viata?

Epoca noastra este martora avansului triumfal al cauzei socialiste. In urma cu aproape o jumatate de secol, un eminent om de stat britanic, Sir William Harcourt, afirma: „Suntem toti socialisti acum”. La vremea aceea, aceasta afirmatie era prematura in privinta Marii Britanii, insa azi este aproape literal adevarata pentru aceasta tara, odinioara leaganul libertatii moderne. Nu mai putin adevarat este in ce priveste Citește restul acestei intrări »

%d blogeri au apreciat asta: