Ioana Hincu

Archive for the ‘Solutii’ Category

De online și de țambal: vai de mintea și de limba românească

In certitudini, intre ras si plans, Solutii on Octombrie 8, 2017 at 7:04 pm

1. Daca online nu e, atunci nu e

Foarte interesant reflexul ăsta, al utilizatorului mediu de internet: când afirmi ceva, imediat ți se cere link sau sursă scrisă larg accesibilă de verificare. De parcă realitatea, toată, sau observațiile directe, proprii, individuale, ar avea nevoie (sau posibilitatea) de validare online sau prin material tipărit de largă circulație, altfel n-ar exista, n-ar conta.

Ce-nseamnă iluzia cunoașterii generată de accesul la link scurt sau text popular …

Ce-nseamnă lipsa de discernământ în decelarea tipului de informație, a surselor, si căderea in desuetudine a sursei vii, serioase, reale, nu virtuale, nu mediate…

2. Fir’ar ale naibii de diplome, de limbă, și halal semidocți „specialiști” în comunicare

M-am săturat să aud de la „profesioniștii” media și comunicării (las’ că mai nou și de la intelectuali, cadre universitare, de la care odinioară aveam așteptări) că ceva FACE SENS.

Nu „face”, domle, nimic niciun sens. Cel puțin NU ÎN LIMBA ROMÂNĂ, cea la care un elev atent de școală generală v-ar da clasă. Expresia corectă în limba română este ARE SENS, nu FACE SENS. Numai în limba engleză it makes sense (to make = a face).

Da, caricatura asta de romgleză pe care o utilizează unele „elite” i-ar asigura oricând unui elev de gimnaziu un patru binemeritat la ora de limbă română sau la cea de limbă engleză. Numai pe semidocții ăștia prețioși nu-i costă nimic obstinația cu care pocesc ambele limbi și ne zgârie timpanele.

Bref, recapitulăm:

It makes sense (engl) = are sens (rom).

După cum to take a shower/bath înseamnă a face duș/baie, nu a lua bateria sau cabina de duș/baia-n spinare la plimbare (engl), si nici a construi/monta dusul sau baia(rom)..

După cum adjectivul englezesc instrumental [într-un proces, plan, sistem] folosit după verb [to be instrumental in a process, plan, system], în limba română, unde are corespondent perfect, înseamnă a fi influent, decisiv, hotărâtor, folositor pentru procesul, planul, sistemul respectiv. Ceea ce înseamnă că nu ar fi nevoie de utilizarea țambalului sau altor instrumente muzicale pentru desăvârșirea planului respectiv, nici că în limba română poți înlocui adjectivele influent, decisiv, hotărâtor, folositor cu instrumental.

Cu toate astea, există comentatori sportivi (cu intelect greu încercat de utilizarea mai multor cuvinte articulate laolaltă) plătiți cu sapte mii de euro pe lună (se întâmplă să fi aflat) care spun publicului că „X a fost instrumental pentru atac/apărare/victorie/etc”. Las’ că am auzit și comentatori /analiști politici care îi fac instrumentiști pe cei care, în opinia lor, sunt „instrumentali” pentru un plan, proces, cauză, design politic, social.

Vi-l imaginați pe Iliescu Ion „instrumental” la mineriade, de exemplu la flaut sau mandolină? Mai greu; acolo s-au utilizat instrumente mai contondente. Pe de altă parte, pe Dragnea sau pe oricare dintre miniștrii lui mi-i pot ușor imagina mai degrabă cântând la țambal decât guvernând o țară.

În fine, aș putea continua lista tâmpeniilor – barbarisme sau mai degrabă stâlcisme de romgleză – utilizate cu pompoșenie nu doar în mass-media românești, ci și în mediile corporatiste, de comunicare sau „de business” –  top level (de nivel superior), nu oricum. Dar prefer să rămân la imaginea asta veselă, optimistă, de duminică: guvernul Dragnea unu, doi sau o mie douăjdoi, interpretând la țambal, într-un mediu răcoros, bucăți gen Dă mamă cu biciu-n mine, pentru care, da, am deosebita plăcere să vă ofer link, pentru că există:

 

Anunțuri

Psihiatrie sau Politică Europeană? Să importăm Islam în “numere uriașe”. Ramadan 2017 versus lupta europenistă cu “islamofobia”

In Dubii, Solutii on Iulie 2, 2017 at 12:15 am

Motto: … iar la Bucuresti va fi o mare moschee ….

 

I. Ramadan. Explicații. Bilanț 2017

1.In lume există peste 1,5 miliarde de musulmani. Civilizatia intemeiata pe religia si cultura lor se numeste Islam. Cartea sfântă întemeietoare a Islamului se numește Coran și conține cuvântul lui Allah, zeul Islamului. Profetul întemeietor al Islamului se numește Mahomed și este considerat Trimisul/Mesagerul/Apostolul lui Allah, cel căruia, Islamul spune, îngerul Gabriel si Allah i-ar fi revelat Coranul. Mahomed a trăit acum 1400 de ani, iar viața lui (Sira) și învățăturile lui (Hadise) constituie, alături de Coran, scripturile întemeietoare ale Islamului Sunni [90% din Islam] sau Shia; scripturi întemeietoare de religie, tradiții și lege islamică [sharia] până în zilele noastre.

“Cuvântul Domnului tău a fost plin de adevăr și dreptate. Nu este nimeni care să schimbe cuvintele sale” – Coran 6:115. Explicația adițională oferită de traducerile oficiale în limba română (ediția 2013 o găsiți la moschei și centre culturale islamice): “Ceea ce poruncește Islamul reprezintă adevărul absolut și dreptatea absolută, iar tot ceea ce a interzis este neadevăr și ticăloșie ” (ibn Kathir, 1300-1373, Siria, Sunni Islam, scoala Shafi’i)

Precizari pentru neintiati: Citește restul acestei intrări »

Incorect Politic despre Occident versus Islam. Get this: Islam doesn’t love you

In Dubii, Solutii on Iunie 5, 2017 at 3:16 pm

“Europa progresista a sters si rescris propria istorie. Europenii nu mai pot recunoaste o invazie din partea unor oameni pentru care istoria este totul. Lumea asa cum o inteleg natiunile islamice variaza fundamental de intelegerea lumii de catre natiunile occidentale. In timp ce musulmanii vad lumea prin lentilele istoriei, Vestul s-a debarasat de istorie sau a rescris-o ca sa-i serveasca ideologiile. […] Generatiile acestei istorii false au determinat Vestul sa creada ca a fi suspicios sau critic la adresa musulmanilor este inacceptabil, si ca musulmanii trebuie acomodati. Poate atunci le va placea Vestul. Aceasta este intelepciunea progresista.” Raymond Ibrahim, octombrie 2015

Aud ca ieri a avut loc un concert “caritabil” pentru victimele atacului jihadist de acum doua saptamani, de la Manchester. De ce nu si pentru cele de la Londra, de acum doua zile? Sunt victime ale aceleiasi Cauze.

Aud ca s-ar fi strans vreo 20 de milioane pentru familiile victimelor. Entuziasm, lacrimi, solidaritate. Justin Bieber i-a doborat pe fani cantand “Love wins”.

Well pana una alta, it’s the jihad=Islam one on one who wins, si nu e despre iubirea aproapelui. Cu atat mai putin despre iubirea dusmanilor clar identificati in scripturile islamului: evrei, crestini, politeisti si, finalmente, toata omenirea non-musulmana.

De asemenea, mi-e teama ca toate milioanele din lume nu-i vor Citește restul acestei intrări »

Jihadul și Schimbarea climatică. Sau psihiatrică? Londra 2017

In Solutii on Iunie 4, 2017 at 3:53 pm

 

Subtitlul si ideea principală fiind:

NEGAREA REALITĂȚII ȘI PROPAGANDA CORECTITUDINII POLITICE NU SALVEAZĂ PE NIMENI DE NICIO AMENINȚARE REALĂ.

Fapte, reactii si consecinte

1.Londra, mai 2013. Soldatul britanic Lee Rigby este asasinat si decapitat pe strada, in plina zi, de doi musulmani devotati lui Allah si Mahomed.

Masuri luate de guvernul conservator Cameron 1, respectiv de doamna ministru de interne Theresa May: declararea ca persona non grata si interdictia pentru cetatenii pasnici americani Robert Spencer si Pamela Geller – critici documentati si argumentati ai Islamului si militanti petru libertatea de exprimare – de a intra pe teritoriul Marii Britanii. Motivatia? Tulbura publicul britanic. Carevasazica libertatea de exprimare a adevarurilor critice despre islam tulbura publicul britanic, nu jihadul. Decizia se mentine pana in zilele noastre.

Niciunui imam sau propovaduitor al jihadului anticrestin, antieuropean si antibritanic nu i-a fost interzis pana azi, de catre administratia britanica, accesul pe teritoriul UK. Motivatia? Fanteziile  progresist multiculturale, corecte politic,  fara nicio legatura cu reaitatea, transformate in matre propagandistice: religia pacii, Islamul e pace, terorismul islamic nu e islamic, Statul Islamic nu e islamic, n-au nicio legatura cu religia musulmana, samd. Acesta este Consensul Corect Politic la ora actuala, si este generalizat la nivelul Citește restul acestei intrări »

Memorie, Rațiune, Credință. Vor încerca să le distrugă, dar nu vor reuși

In Dubii, Solutii on Aprilie 9, 2017 at 8:17 pm

 

Niciodata nu vor putea sa stearga Adevarul. Vor incerca, dar nu vor reusi pana la capat.

Iar adevarul este ca in anii din urma prea multi nevinovati au devenit martiri ai crestinatatii sub sabia jihadului. Sute in Europa si America, mii si zeci de mii in Africa, Orientul Mijlociu si Asia.

Si daca victimele se vor inmulti pe continentul nostru – si se vor inmulti – este pentru ca Europa crestina face prea putin pentru a opri jihadul cultural, ideologic si militar. In schimb cedaaza pas cu pas in fata Islamului cununat cu Stanga psihiatrica, fara nicio logica – alta decat sinuciderea civilizationala asistata de propria amnezie si ignoranta,  harnic induse de progresismul multicultural.

I.Martiri crestini ai festivitatilor jihadiste si traditiilor islamice de Pasti

Pe 2 aprilie 2015, la Universitatea Garissa, Nairobi, Kenya, cativa teroristi musulmani Al Shabaab au ucis 147 de studenti printre care 142 crestini. Martorii supravieuitori relateaza ca teroristii ii intrebau pe ostatici, sub amenintarea mitralierelor, ce religie au. Cei care raspundeau “crestina” erau impuscati pe loc.  “We are not bad guys, we are just here to make your Easter Holiday better”, au declarat jihadistii. Nu suntem baieti rai, suntem aici doar ca sa va facem sarbatorile de Pasti mai frumoase. Pastele catolic cadea pe 5 aprilie. Era in Saptamana Patimilor.

Pe 22 martie 2016, la Bruxelles, trei Citește restul acestei intrări »

Londra. Jihad cultural și ideologic. Până când?

In Dubii, Solutii on Aprilie 2, 2017 at 6:04 pm

Despre materialul urmator furnizat de Gatestone Institute – una din sursele serioase (incorecte politic) de informare despre islam, la fel ca Religion of Peace, Jihadwatch si Middle East Forum  – Daniel Uncu scrie:” Este halucinant! Rata creșterii ponderii Islamului în viața cetății britanice surclaseaza Creștinismul Anglican. Un material excelent scris si foarte bine documentat, plin de cifre, statistici si referiri la studii de specialitate. Cutremurător…!”

https://www.gatestoneinstitute.org/10124/london-mosques-churches

De unde extragem:

“Incepand in 2001, 500 de biserici londoneze de toate denominarile s-au trasformat in case private.  aceeasi perioada, moscheile britanice au proliferat. Intre 2012 si 2014, proportia britanicilor care se identificau ca anglicani [biserica anglicana] a scazut de la 21% la 17%, respectiv cu 1,7 milioane de oameni, in timp ce, conform unei cercetari efectuate de respectatul NatCen Social Research Institute, numarul musulmanilor a crescut cu aproape un milion.Numarul celor care merg la biserica a scazut cu o rata care, intr-o generatie, ar putea face ca numarul lor sa devina de trei ori mai mic decat al musulmanilor care merg regulat la moschee Vineri [Vineri este ziua sfanta, de rugaciune, in Islam; Duminica si Sabatul musulmanilor]”

Cutremurator? Da. Halucinant? Nu  – decat, poate, pentru cei care abia acum se familiarizeaza cu ce este, nu ce credeau ei ca este Islamul.

Asadar nu e halucinant, ci previzibil. Se cheama Citește restul acestei intrări »

Londra 2017. History goes on: atentate și cinism în loc de responsabilitate

In Dubii, Solutii on Martie 23, 2017 at 5:38 pm

Ce s-a intamplat ieri la Londra NU este suprinzator. Din pacate, este o evolutie fireasca a  abordarii Corecte Politic, dar incorecte obiectiv si iresponsabile a Islamului – religie, ideologie, cultura – de catre autoritatile occidentale.

Islamul nu e pace. Religia mahomedana nu e religia pacii. Unde scrie? In textele sacre intemeietoare ale islamului (Coran, Hadise, Sira); in sharia (legea islamica) pe ele intemeiata; in literatura clasica, moderna si contemporana a islamului si jihadului.  Nu trebuie sa ma credeti pe cuvant. Notiuni de baza despre canoanele culturale si religioase ale islamului, cu bibliografie serioasa, de referinta, gasiti pe acest link:

https://ihincu.wordpress.com/2016/07/24/sa-intelegem-religia-pacii-si-jihadul-viii-hijra-semnificatia-migratiei-islamice/

Faptul ca nu stiti, ca n-ati invatat, ca nu vreti sa aflati  sau ca autoritatile susmentionate le ignora, nu schimba cu nimic realitatea si adevarurile islamice, ci doar suceste mintile unei parti consistente din populatiile europene si occidentale, transformandu-ne pe toti in victime sigure ale islamizarii societatilor noastre si jihadului.

Reiau: in contextul noii invazii islamice incepute in 2015 determinante pentru revirimentul terorismului islamic in Occident, in conditiile in care liderii occidentali (minus Presedintele Americii) continua sa o trateze cu iresponsabilitate, minciuni si fantezii multicultural progresiste tip “islamul e pace”, “religia pacii”, “terorismul musulman nu are legatura cu religia musulmana”, nu e suprinzator, ci Citește restul acestei intrări »

Despre Democrație, Constituție și Domnia legii (I) Ce ar trebui să știe orice adolescent cu drept de vot

In Solutii on Martie 11, 2017 at 5:34 pm

Oamenii sunt calificați pentru libertăți civile în exact aceeași proporție cu dispoziția lor de a pune lanțuri morale peste propriile porniri, în proporția în care dragostea lor de dreptate/justiție este deasupra rapacității lor, în măsura în care soliditatea și seriozitatea înțelegerii lor este deasupra vanității și aroganței, în măsură în care sunt dispuși să asculte mai degrabă sfaturile celor înțelepți și buni, decât lingușelile ticăloșilor.” Edmund Burke 1791.

Guvernul nostru nu are nicio putere cu exceptia celei acordate de popor.(Ronald Reagan, 20 ianuarie 1981).

Pentru ca lucrurile astea nu se invata la scoala, desi ar trebui. Pentru ca avem o populatie needucata si malformata democratic – acestea sunt rezultatele controlului PSD fost FSN fost PCR asupra mediilor de informare si educatiei.

I.Democratia

De la grecestile demos=popor si kratos=putere, este o forma de autoguvernare a unei societati in care puterea  apartine, teoretic, poporului.

Istoric si institutional exista multe forme de democratie: de la cea directa – majoritatea cetatenilor decide nemijlocit, prin referendum bunaoara – la cea Citește restul acestei intrări »

Turnesolul nostru democratic. Strada

In Solutii on Februarie 5, 2017 at 10:42 am

Da: acum, in acest context fara precedent,  strada este indicatorul sanselor de supravietuire a Romaniei in coordonatele civilizatiei si democratiei. Ce se intampla zilele astea nu este festival stradal rosmontanist, unitisalvationist, progresist – cum li se pare unora. O spun de la fata locului. E ceva mult mai profund si important.

Iar dintre toate ineptiile vehiculate despre proteste, una  care vadeste o neintelegere funciara a realitatii si contextului este urmatoarea: ca nu trebuie ceruta demisia acestui guvern. Ca este suficient sa-si abroge ordonantele. Ca daca protestatarii insista pentru inlocuirea guvernului , atunci arunca Romania in haos,  in bratele Rusiei, afara din limitele statului de drept si ale democratiei, pentru ca, nu-i asa, PSD a castigat alegerile si guvernul este legitim, deci trebuie lasat sa guverneze.

In plus, uluitor este si faptul ca ideea asta nu e rulata doar de politrucii lui Dragnea, ci si de voci ale “dreptei”, care se erijeaza  in “voci ale ratiunii si luciditatii” democratice. Exemplu [al carui nume nu merita mentionat, fiind vorba despre o blogarita online care la parlamentarele din 2012, alaturi de fostul ei  sef de blogareala, milita pentru neprezentarea la vot, pentru ca … “aceeasi mizerie”; si n-au votat; atat ii poate capul]:

„Toți înfierbîntații la creier, se știu ei sau îi spun mai încolo, zic să dăm jos guvernul…Apropo, din mișcări de astea de stradă profită numai, exclusiv Rusia.”(FN) spune distinsa Citește restul acestei intrări »

Care stat de drept, măi mocofanilor ?! După legea si dreptul cui?

In Dubii, Solutii on Februarie 4, 2017 at 12:56 am

 

“It is not because men have made laws, that personality, liberty, and property exist. On the contrary, it is because personality, liberty and property exist beforehand, that men make laws. What, then, is law? As I have said elsewhere, it is the collective organization of the individual right to lawful defense. Nature, or rather God, has bestowed upon every one of us the right to defend his personality, his liberty, and his property, since these are the three constituent or preserving elements of life” –  Federic Bastiat, The Law.

Una din vorbele și sintagmele masiv rulate și golite de înțeles din 2012 încoace  este “statul de drept”.

Spre surprinderea mea, zilele  astea, nu doar veșnicii părerologi și analistologi televizați, ci și indivizi pe care îi suspectam de inteligență, bun simț și ceva știință de carte – din categoria  anticorupție/justițiari – s-au dovedit a fi proști ca noaptea. S-au dovedit a fi analfabeți funcționali perfecți. Întâi probând că nu au înțeles nimic, absolut nimic, din semnificația acestei sintagme. Apoi pentru că se află în total defazaj față de realitate, incapabili să aplice conceptul abstract la cazul concret: oamenii ăștia chiar cred că eforturile de ineficientizare, anulare, declarare a neconstituționalității celebrelor (deja în toată lumea) ordonanțe de urgență penale, chiar penale, reprezintă Citește restul acestei intrări »

O imagine cât 27 de ani. Piața Victoriei 2017

In Solutii, spaime on Februarie 2, 2017 at 7:51 am

Nu stiu daca stiti – cei mai tineri si cei care nu sunteti familiarizati cu Bucurestiul, zona centrala – ce inseamna fotografia asta, datata 1 februarie 2017, seara, Piata Victoriei si imprejurimi:

Inseamna o mare de oameni cum eu personal n-am mai vazut protestand din 1990 (atunci se intampla la Universitate; aveam 20 de ani).

Inseamna ca ne-am intors in timp 27 de ani, atat de grava este situatia, atat de mare amenintarea.

Si mai inseamna ca nu ne-am intors in timp de buna voie, ci prin vointa iresponsabililor care ne conduc acum, la fel ca atunci: eternul PSD fost FSN fost PCR.

PSD fost FSN fost PCR, cel mai mare partid din tara. Mai mare decat toate partidele parlamentare la un loc si corupt cat toate.

PSD fost FSN fost PCR care are acum ca presedinte de onoare pe primul lor presedinte executiv, Ion Iliescu, instigator la crima in masa – revolutie si mineriade.

PSD fost FSN fost PCR care pe langa Iliescu a mai avut 4 presedinti executivi si anume: un dublu condamnat penal pentru coruptie, fost puscarias (Nastase); un caraghios inca neprins (Geoana), un sociopat mitoman coautor de lovituri de stat, aflat in curs de judecata penala (Ponta), si, cu voia dvs, ultimul pe lista, condamnatul penal Dragnea, autor de lovituri de stat si el, iata. Toti acesti presedinti au fost alesi de membrii PSD. Acestea sunt produsele supreme si de onoare  ale democratiei PSD fost PCR, zis si Ciuma Rosie.

Numai asta si ar trebui sa va spuna Citește restul acestei intrări »

O zi din viața și realizările stângii psihiatrice. Ianuarie 2017

In Dubii, Solutii on Ianuarie 22, 2017 at 2:33 am

Mi-am propus ca de azi inainte, periodic si in limita timpului, sa adun din fluxurile de stiri ale unei singure zile ispravile Stangii de pretutindeni. O voi face exemplificativ, nu exhaustiv, si  fara prea multe comentarii. O voi face sub titlul “O zi din viata Stangii Psihiatrice”. De ce “psihiatrice”? Va las sa constatati dumneavoastra.

  1. Produsele cresterii in spiritul valorilor “progresiste” si “liberale” de stanga: copil participand la protestele anti-Trump, declara mandru reporterului ca da, el a declansat micul incendiu protestatar. De ce? Raspunsul e simplu si foarte manierat: “screw our president!”. Sa va traduc ce inseamna screw? Un standard de bune maniere progresiste, se pare:

http://www.youngcons.com/difference-between-liberal-parenting-vs-parenting-brilliantly-spotted-at-inauguration/

  1. Economie si datorii. Cum a “salvat”stangistul proislamist Obama America de criza economica. Sau doctrina “Hope and change, yes we can” sa dublam datoria publica (deja uriasa) a SUA,, amanetand in acest fel viitorul si mai multor generatii:

 “Dezastrul asa arata. Si tineti numai cont ca Bush a guvernat pe timp de razboi, cu cele doua razboaie deschise la apogeu, in Irak si Afganistan.(Gelu Trandafir):

Creşterea datoriei în timpul celor două mandate de preşedinte ale lui Barack Obama reprezintă aproape Citește restul acestei intrări »

America: Welcome Trump sau Hail Trump?

In Dubii, Solutii on Ianuarie 20, 2017 at 10:07 pm

Motto: “We the People of the United States, in Order to form a more perfect Union, establish Justice, insure domestic Tranquility, provide for the common defence, promote the general Welfare, and secure the Blessings of Liberty to ourselves and our Posterity, do ordain and establish this Constitution for the United States of America.”- Constitutia SUA, 1787, aceeasi pana in zilele noastre. Astea sunt, scurt si clar, in America, obiectivele … poporului.

Am urmarit in direct ceremonia inaugurala si ascultat atent discursul inaugural de mandat al lui Donald Trump. Desi nu am fost si nu sunt o sustinatoare entuziasta sau neconditionata a lui Trump, ci una conjuncturala – alternativa era catastrofala –  trebuie sa recunosc ca dupa 8 ani de Obama, Hilara si mult stangism multicultural psihiatric, mi s-a parut o revenire la normalitate. Desigur, multora li s-a parut neobinuit, chiar socant. Prima reactie a navei amiral a progresismului international, CNN: un discurs “radical” si “pur populist”. Rau. Pe scurt, pentru ei ramane Hail Trump!

Personal, repet,  mi s-a parut (in sfarsit!) un discurs normal pentru un presedinte american. Ideea si mesajele fiind simple:

1.Sunt presedintele americanilor si al Americii. In tot ce voi face voi pune America si interesele americanilor pe primul loc: economie, locuri de munca, educatie, securitate. Ceea ce ramane dreptul oricarei alte natiuni: sa-si protejeze in primul rand propriile interese si propriii cetateni. Corect? Corect.

2.Voi reda Citește restul acestei intrări »

Pentru ani mai buni: Thomas Sowell, în apărarea libertății (și) gândirii

In Solutii on Decembrie 31, 2016 at 7:42 pm

Sau pur si simplu în apărarea gândirii – ca să parafrazez titlul cărții semnate Dragoș Aligică și Keneth Weinstein despre opera lui Herman Khan.

Dacă vreun gânditor contemporan m-a ajutat la vreodată să câștig ceva înțelepciune și multă claritate cu privire la oameni și realitate, cred că printre cei mai importanti rămâne Thomas Sowell.

De la comentariul politico-social destinat publicului larg până la eseurile de nivel academic, Sowell a avut întotdeauna darul – pe care numai oamenii erudiți, extrem de inteligenți și onești intelectual îl au – de a observa și sumariza limpede și irefutabil adevăruri complicate.

 Acum, la final de 2016, la 86 de ani, domnul Sowell [minte strălucită, economist, gânditor politic, profesor la Stanford, senior fellow Hoover Institute, veteran al războiului din Vietnam în trupele de elită – Marine corp, printre altele] și-a anunțat binemeritata retragere din publicistică. Townhall, Creators,  National Review, samd, unde îi puteam citi regulat editorialele, i-au onorat retragerea publicând, printre altele, câteva dintre celebrele lui ziceri (deseori adunate chiar de autor sub titlul Random thoughts). Eu am ales câteva care sper să vă ajute să gândiți serios și mai util pe viitor:

1.You cannot create instant democracy like you are making instant coffee.There are prerequisites for a free society, and the Citește restul acestei intrări »

Stânga Psihiatrică. Reacții post alegeri prezidențiale americane

In Dubii, Solutii on Noiembrie 13, 2016 at 5:38 pm

Multi nu inteleg de ce tot vorbesc despre „Stanga Psihiatrica”. Adica ce? E o problema/tulburare psihica sa fii de Stanga? Da, este. More or less.

Nu inteleg pentru ca fie n-au baza referentiala necesara, fie pentru ca gandirea abstracta si capacitatea de a corela corect conceptul (ideea, notiunea) cu realitatea nu mai sunt la moda, se pare, cu atat mai putin in mediul intelectual – academic.

Nu-i nimic. De aceea insistam cu exemplificari la zi din “nebunariul” – vorba lui Alexandru Hancu – “liberal” declansat de alegerile prezidentiale americane. Bunaoara, NYPost reactioneaza: “Opriti nebunia!” Si relateaza ca:

-dupa castigarea alegerilor prezidentiale de catre Trump, America liberala  sufera o masiva prabusire mentala si emotionala, iar cele mai absurde manifestari se inregistreaza in mediul universitar de elita; [pentru cine nu stie,in SUA stanga radicala s-a rebotezat “liberala”, dupa al doilea razboi mondial; de ce? Vezi Norman Thomas, candidatul socialist la Casa Alba in anii ’40; vezi Jonah Goldberg- Fascismul liberal. Istoria secreta a stangii americane; vezi Francois Revel- Marea Parada. Eseu despre supravietuirea utopiei socialiste]

– au loc, continua si se extind in toata tara proteste deloc pasnice – ataca politia, vandalizeaza magazine si masini;

-oricine isi declara suportul pentru Trump devine tinta unor atacuri violente, chemari la boicotarea Citește restul acestei intrări »

Din metodologia Stângii: limbajul și etichetele stupide, dar utile

In Dubii, Solutii on Noiembrie 2, 2016 at 12:45 pm

Motto:

He who controls the past controls the future. He who controls the present controls the past. (George Orwell, 1984, publ. 1949)

If old  truths are to retain their hold on men’s minds, they must be restated in the language and concepts of successive generations. (F.A. Hayek, Constitution of liberty, publ. Univ. of Chicago, 1960)

Ideea de azi fiind urmatoarea:

Cine  cunoaste adevarul – detine informatie valida – despre trecut si prezent nu poate fi controlat. De aceea, in viziunea Stangii, specializata in minciuni si fictiuni, trebuie anihilat. Cum? In aparenta – subliniez „in aparenta” – Stanga actuala nu mai considera necesara eliminarea fizica a adversarilor de idei. Se prefera asasinatul psihologic si cultural: ridiculizarea, denigrarea, intimidarea, culpabilizarea, oricat de contrafactuale. Iar pentru asta, in loc de arme, se utilizeaza limbajul – cel in care minciuna este atat de inradacinata prin suprautilizare incat mintea multora o confunda cu adevarul. Si asa adevarul se vrea ingropat.

Numai ca, vedeti dumneavoastra, nu oricine se lasa astfel intimidat. Cat despre Adevar, e bine sa retineti ca are prostul obicei de a nu ramane definitiv ingropat.

Ce este Stanga?

Pe scurt si dupa cum istoria (nemistificata progresist) ne invata, un vesnic nonsens. O eterna contradictie in termeni. O infinita sursa de degradare morala, intelectuala, culturala, de unde si politico-economica. O inepuizabila sursa de regres prin suprimarea adevarului si libertatii individuale. O neintrerupta tentativa de Citește restul acestei intrări »

Starea presei si starea natiunii (II)

In certitudini, Solutii on Octombrie 18, 2016 at 12:59 am

 

1.Cum stam:  evident, mai prost ca niciodata

Acum 3 ani, reluand ideile si datele prezentate de Alexandru Hancu (in emisiunea radio Aerobaza Kamikaze) intr-un  articol intitulat Starea presei si starea natiunii. Mituri, fapte si date aratam legatura dintre declinul presei noastre  si starea natiunii. Reciti, va rog,  pentru a intelege legatura directa dintre nivelul de informare  si nivelul bunastarii unei populatii:
https://ihincu.wordpress.com/2013/05/25/starea-presei-si-starea-natiunii-mituri-fapte-si-date/

Si iata cum am involuat (previzibil)  in 2016, in trena dezastrului electoral produs in 2012:

Primele trei cotidiene nationale, cele mai vechi si de referinta; media vanzarilor conform declaratiilor de difuzare pentru aprilie-iunie 2016:

Evenimentul Zilei  – 10 982 exemplare/zi, Romania libera  – 9735, Adevarul – 8670.

Sursa: http://www.brat.ro/audit-tiraje/cifre-de-difuzare

Da. Ati citit bine: atat de putin. Unde adaug: nu doar tabloide gen Click (peste 85.000/zi) sau Libertatea (aproape 50.000/zi), ba si unele cotidiene locale, tot platite nu gratuite, ii egaleaza sau chiar depasesc.

Era o vreme, prin anii 2000, cand cele trei cotidiene vindeau linistit peste suta de mii pe zi. Fiecare. Prin urmare, prin comparatie cu decada precedenta? Dezastru.

Insa chiar mai recent, prin comparatie cu cifrele de vanzari din 2013, scaderea este spectaculoasa,  de la  54.122 toate trei (vezi primul link) la 29.387.

Cu alte cuvinte, daca  in mai 2013, unul din 332 adulti romani cu drept de vot – putin peste 18 milioane – mai cumpara si citea (in medie zilnica) un cotidian national serios de informatie, acum, in 2016, Citește restul acestei intrări »

Electorale, neocomuniste și “radicale”

In Solutii on Octombrie 11, 2016 at 7:47 pm

De prin presă adunate, ca să votați în cunoștință de cauză

 Prostie radicală sau ignoranță radicală? Aceasta este întrebarea când spicuim diverse știri și opinii electorale. De exemplu programul politic al Partidului Nicușor-Dănist (USR îi zice), declarațiile politice aferente și opiniile de mare audiență.

Vă spun: e din ce în ce mai greu să faci vreun comentariu serios pe știrile și subiectele rulate în perioade electorale. Valurile tradiționale de prostie și ignoranța făcute de media instituționale și sociale – eu nu-s atât de delicată ca alții; prefer să spun lucrurilor pe numele din DEX – se “radicalizează” și nu te lasă.

Voi încerca, totuși, să comentez scurt și serios – nu promit că voi și reuși să rămân serioasă-chestiunea USR. O fac, deși initial n-am vrut, fiind teribil de hilar-rudimentară această grupare. Însă  notez (si sper să mă înșel) o masă în creștere de debusolați entuziaști, gata să susțină Cauza nicușor-dănistă și s-o voteze. Bunăoară, nu trece zi fără să mă oprească pe stradă un hipsteras agitat să-mi ceară semnătura pentru candidatura ăstora. Sau zi în care, oamenii pe care-i suspectam de inteligență funcțională și luciditate, să nu-mi împărtășească preferința de vot pentru USR.  De aceea cele ce urmează, spre clarificare. 

Autorii, programul și ideologia 

Bref, după Clotilde, o avem acum pe Cosette. Nu; nu a lui Hugo și Fantine, ci a lui Chichirău – pare a fi, doamne iartă-mă,  varianta moldovenească a lui Căcărău.

Cosette are studii economice la Iași și Massachusetts, două centre consacrate ale analistologiei de  domeniu. Și mai are și experiență de 10 ani în strategologie și analistologie de risc financiar, pam-pam. De aceea, probabil, este dumneaei noua vedetă-candidat  și programator-strateg al nicușor-danistilor.

Și-l mai avem pe neobositul Tăpălagă de la hotnews, care ne prezintă și definește ideologia și programul nicușor-dănist într-un entuziast editorial.

 Ideologie si program pe care, din spusele celor doi, le putem rezuma astfel:

1.Eliminarea totală a sărăciei – desigur, unde nici Dumnezeu n-a reușit, nici măcar zeii marxist-leniniști de la Stalin și Mao la Kim Jong Un și Maduro, precis va izbândi Statul nicușor-dănistilor:

“Vrem sa scoatem Romania din saracie, sa eliminam saracia complet si sa devenim o tara in randul tarilor occidentale. Motorul este Citește restul acestei intrări »

“Religia păcii”. Cum funcționează fantezia multiculturală: ca la carte!

In Dubii, Solutii on Septembrie 19, 2016 at 2:29 am

Poate unora li se pare bizar ca insist asupra acestui moment. Ma refer la  recentele declaratii ale lui Hussein Obama legate de Islam si celebrarile lui “iubitoare”.

Insa o fac pentru ca este un exemplu ca la carte, de manual – unul care ar trebui scris mai repede – al felului in care elitele politice, mediatice si academice, internationale si locale,  mint si abereaza cu iresponsabila nerusinare de ani si ani cu privire la Islam, malformand  perceptia publicului larg astfel incat sa corespunda fanteziei progresist multiculturale, cea cu “Islamul e pace”, “religia pacii”, “toate religiile sunt la fel”, “Statul Islamic nu e islamic”.

In acest sens ii dau cuvantul (in traducere libera) lui Robert Spencer, Frontpagemag:

“Luni am avut din nou parte de fantezia despre Islam a lui Barack Obama, cand, intr-o declaratie publica, i-a felicitat si elogiat pe musulmani cu ocazia sarbatorii musulmane Eid al-Adha [care marcheaza finalul pelerinajului la Mecca, hajj; nota mea]:

“Michelle si eu adresam cele mai calde urari musulmanilor din tara si din lumea intreaga care celebreaza Eid al-Adha. Aceasta sarbatoare speciala onoreaza sacrificiul si devotamentul fata de Dumnezeu demonstrat de Abraham.”

Vorbind despre Abraham, este important sa amintim ca nu exista paralela intre Coran si Geneza 22:15-18, unde Abraham este rasplatit pentru credinta lui si i se spune ca va deveni o binecuvantare pentru toate neamurile: „Si se vor binecuvanta prin neamul tau toate popoarele pamantului, pentru ca ai ascultat glasul Meu”.

Audienta musulmana careia Obama i se adreseaza nu citeste Geneza (Facerea). Ei citesc Coranul.

[pentru cei care n-au deschis niciodata Biblia, este vorba despre episodul in care Abraham intentioneaza sa-l sacrifice la propriu pe fiul sau Isaac, pentru a-i dovedi lui Dumnezeu credinta in El, iar Dumnezeu trimite un inger care striga la el si-l opreste, spunandu-i sa nu ridice niciodata mana asupra copilului sau sa-i faca vreun rau, binecuvantandu-i apoi neamul pentru credinta de care a dat dovada; pentru cei care n-au deschis niciodata Coranul, aveti redarea si explicatia referintei la Abraham din sura 60 versetul 4 mai jos, oferita de Spencer; sunteti liberi sa cautati si sa le verificati in context istoric, teologal si textual] Citește restul acestei intrări »

9/11/2016 Razboiul nu e pace

In Dubii, Solutii, spaime on Septembrie 11, 2016 at 6:38 pm

Au trecut 15 ani de la 9/11. Multi au uitat; pe altii nu i-a interesat. E timpul sa va intereseze. Iata de ce:

“In acea zi fatidica, Al Qaeda a ucis mai multi oameni decat IRA (Armata Republicana Irlandeza) in 35 de ani. […] Chiar daca eliminam din statistici infamul atac din 11 septembrie 2001, procentul victimelor terorii islamiste ramane 90%.” spune Jonathan Matusitz analizand fenomenul terorist global, in lucrarea sa, Terrorism and Communication (2013)

Concret, bilantul zilei de 11 septembrie 2001 a fost: 3000 de oameni ucisi – populatia unei comune – si 6294 raniti – populatia unui oras – in avioanele deturnate de teroristii musulmani, in turnurile gemene din New York si in zona Pentagonului. Printre victime s-au aflat cetateni straini, nu doar americani, si copii.

Mohamed Atta – pilotul terorist al uneia din aeronavele deturnate, American Airlines Flight 11 – le-a spus pasagerilor: “Just stay quiet and you will be OK”. Faceti liniste, stati linistiti, si veti fi ok. Dupa care i-a ucis pe toti, intrand cu aeronava in turnul de Nord al World Trade Center NY.

Eu va spun: nu faceti liniste, pentru ca nu asa veti fi OK.

Atacul 9/11 n-a fost executat de jihadisti ai Statului Islamic, ci ai uneia din nenumaratele organizatii teroriste musulmane, care detin un frumos monopol asupra terorismului planetar. Al Qaeda, la fel ca Fratia Musulmana, la fel ca Hezbollah, sunt tot acolo si cresc pe langa Statul Islamic, Boko Haram, al-Shabaab, al-Nusra, si toate noile sau mai vechile organizatii teroriste islamice.

Islamul, care numara peste 1,5 miliarde de suflete, nu e pace. Pentru ca razboiul nu e pace.

Terorismul islamic este fundamentat coranic. Scripturile musulmane (Coran, Hadise, Sira) prescriu jihadul – razboiul sacru impotriva necredinciosilor in Allah – ca pe o datorie sfanta, cea mai importanta, a oricarui dreptcredincios mahomedan. Jihadul n-are limite temporale si spatiale (conform principalelor scoli si manuale teologice si jurisprudentiale islamice). Iar textele sacre musulmane au ramas neschimbate de 14 secole incoace – de la intemeierea Islamului de catre Mahomed, profetul lui Allah.

Nu stiu – pentru ca nimeni nu stie – cati din cele 1,5 miliarde care compun populatia musulmana a planetei sunt dispusi sa practice jihadul militar, dar stiu ca nu renunta la traditiile si identitatea lor musulmana, care includ aceste valori-pilon si coordonate.

Si mai stiu – pentru ca Citește restul acestei intrări »

SIMBOLURILE CONTEAZA. Jihad cultural: burkini, burka, islamism, islamizare, Islam

In Dubii, Solutii on August 29, 2016 at 4:09 am

Cand Thomas Sowell spunea acum cativa ani ca, desi unii cred ca am trai era postindustriala, de fapt traim in era postcerebrala, si ca, in timp ce savantii incearca sa creeze inteligenta artificiala, institutiile de invatamant actuale (inclusiv cele occidentale) au ajuns sa creeze prostie artificiala, stia ce spunea.

Cand Raymond Ibrahim spunea, in toamna anului trecut, ca invazia islamica a Europei – numita impropriu  “criza refugiatilor” – este istorie musulmana versus fantezie progresista occidentala, si el stia bine ce spunea, explicand: “Europa progresista a sters si rescris propria istorie. Europenii nu mai pot recunoaste o invazie din partea unor oameni pentru care istoria este totul. Lumea asa cum o inteleg natiunile islamice variaza fundamental de intelegerea lumii de catre natiunile occidentale. In timp ce musulmanii vad lumea prin lentilele istoriei, Vestul s-a debarasat de istorie sau a rescris-o ca sa-i serveasca ideologiile.”

Cand eu (fara sa fiu singura) afirm si repet ca europenii, in majoritate coplesitoare, mai ales cei tineri – unde imi includ si compatriotii – nu inteleg corect mai nimic din realitatea in care traiesc, nemaiavand reperele elementare indispensabile, si ca asta se datoreaza lipsei de informatie valida,  de cultura generala relevanta si spoielii cultural-stiintifice, adica ignorantei promovate sistematic de scoli si mass-media, stiu ce spun.

Si, sincer, nu ma impresioneaza deloc, nici intimideaza faptul ca multi, inclusiv “elita”, nu sunt de acord cu toate astea sau cu cele ce urmeaza, pentru ca, vorba lui William Penn, right is right even if everyone is against it, and wrong is wrong even if everyone is for it.

Sa luam de exemplu discutia despre “libertatea” femeii musulmane de a purta pe plajele Europei burkini – de la bikini+burka; acel hibrid intre indispensabilii inceputului de secol trecut si portul feminin traditional musulman cu care se inmoaie azi unele femei in apa marii sau in piscina publica in loc de costum de baie.

N-are rost sa enumar, sau macar sa incerc sa enumar prostiile pe care le-am auzit/citit pe tema asta, pro sau contra. Are insa rost sa aduc in atentia publica, pe foarte scurt si in cunostinta de cauza (culturala, istorica, religioasa si militand-comportamentala islamica) urmatoarele:

In cazul purtarii burkini intr-o tara/societate nemusulmana – cum sunt cele europene – problema nu este, in general, una de obligativitate si sanctiune pentru femeia musulmana, ci mai mult una atitudinala – de sfidare, intimidare – si de promovare a simbolisticii islamice.

Islamul, la fel ca musulmanul, este mult mai atent la simbolistica religios-culturala decat europeanul sau occidentalul. Si mult mai perseverent si metodic in razboiul ideologico-mediatic de promovare a simbolurilor islamice versus cele occidentale. Vorbim, cu alte cuvinte, despre JIHAD CULTURAL.

Nimic, nici un detaliu, Citește restul acestei intrări »

Incorect Politic. Raymond Ibrahim: “Islam pur și simplu” și Masacrul de la Munchen

In Dubii, Solutii on August 3, 2016 at 4:08 pm

Motto: “În religie, ca și în război sau altceva, liniștea este singurul lucru la care nu poți ajunge căutându-l. Căutând adevărul, poți să găsești în cele din urmă liniște; căutând liniștea, nu vei găsi nici liniște, nici adevăr – ci doar vorbărie și iluzii la început, și, la sfârșit, disperare. Cei mai mulți dintre noi au reușit să depășească iluziile pe care ni le făceam despre politica internațională înainte de război. E timpul să facem același lucru pentru religie.”- C.S. Lewis, 1943, Creștinism pur și simplu

 

Parafrazându-l pe C.S. Lewis-Mere Christianity, Raymond Ibrahim – specialist în problemele Orientului Mijlociu, Islam (medieval și contemporan) și creștinism, cunoscător fluent al limbii arabe, limba de referință a literaturii sacre și jurisprudențiale islamice – a publicat pe 25 iulie, după atentatul jihadist de la Munchen, articolulul intitulat ‘MERE ISLAM’ AND THE MUNICH MASSACRE.

De ce? Pentru că, după cum probabil ați observat, centralele politico-mediatice ale Corectitudinii Politice   încearcă din răsputeri, propagandistic și contrafactual, așa cum ne-au obișnuit, să justifice acel atentat prin orice – de la “iritări personale” la încălzirea globală – mai puțin prin cauza lui reală: Islamul – tradiții și prescripții religioase neschimbate de 14 secole încoace.

Cu alte cuvinte, Ibrahim spune ADEVĂRURI urâte despre Islam. Cele atât de incomode elitelor Corecte Politic deoarece contravin flagrant Narațiunii lor – cea cu “Islamul e pace”, “religia păcii”, “islamofobia” sau conditiile economice care ar fi cauza terorismului musulman, samd. Adevăruri pe care tocmai de aceea încearcă să le îngroape ideologic și maculeze sistematic, cu iresponsabilitate (deja) criminală față de propriile populații și civilizații.

Aveți în continuare traducerea în limba română a articolului lui Raymond Ibrahim:

http://www.frontpagemag.com/fpm/263625/mere-islam-and-munich-massacre-raymond-ibrahim

După ce veți fi parcurs acest text – și eventual pe cele oferite la index, din păcate netraduse din lipsă de timp – veți putea decide singuri care a fost motivația Incorectă Politic, însă reală, a acestui atentat. Și a nenumăratelor alte asemenea atentate cotidiene in lumea islamica, si care, în lumea europeană a ultimilor ani au căpătat o frecvență și amploare îngrijorătoare. Una pe care mulți (printre care autorul citat, ceilalți autori citați de mine pe acest subiect, precum și subsemnată) au prevăzut-o-pentru că predictibilă era pentru orice cunoscător decent al Islamului în conjuncție cu aberația ideologică așa-zis multiculturală.

Aceste precizări introductive sunt pentru cei care încă se mai întreabă ce-i aceea Corectitudine Politică și ce-i rău în ea. Răspunsul și o excelentă exemplificare le găsiți, printre altele, în textul de mai jos, pe cât de Incorect Politic, pe atât de corect semantic, empiric, doctrinar și obiectiv. Lectură utilă va doresc: Citește restul acestei intrări »

Să înțelegem “religia păcii” și jihadul (VIII). Hijra. Semnificația migrației islamice.

In Dubii, Solutii on Iulie 24, 2016 at 4:53 pm

Exista in circulatie mai multe mituri multiculturale privind “integrarea” musulmana in alte culturi si civilizatii. Spun “mituri” pentru ca asta sunt – cateva argumente recente, relevante si “incorecte politic” aici: https://ihincu.wordpress.com/2015/10/19/incorect-politic-despre-mitul-integrarii-islamului-in-alte-culturi-si-civilizatii/

Imposibil sa nu fi auzit vorbindu-se despre cum va integra Europa si Occidentul imigratia islamica pentru beneficii demografice sau de forta de munca. De la Merkel, Mogherini si Obama la comentatori autohtoni precum Sebastian Lazaroiu si alti “sociologi”.

Imposibil sa nu fi avut macar o nedumerire cu privire la esecul integrarii musulmanilor aflati la a doua, a treia generatie naturalizata in Occident. Pentru ca esec este: imigratia musulmana, departe de a se fi integrat, tinde la islamizarea civilizatiei crestin-occidentale, preferand norma islamica legilor locului non-musulman unde se afla; militand, evident sau subtil, pentru impunerea shariah asupra populatiei majoritare non-musulmane.

Cauza iluziei generale privind integrarea musulmana – harnic intretinuta de centralele Corectitudinii Politice, cu sofismele si minciunile lor multiculturale – vine din ignoranta. De exemplu din necunoasterea si neintelegerea punctului de vedere islamic cu privire la migratie.

 

I. Semnificatia musulmana a migratiei: fuga de la Mecca si islamizarea Medinei de catre Mahomed

Nu conteza daca va convine sau nu ce veti citi aici. Nu conteaza nici interpretarile dvs non-musulmane despre Islam. Pentru musulman, ce conteaza este semnificatia pe care textele lui sacre, profetul lui, literatura lui teologica si jurisprundentiala o dau migratiei islamice, pentru ca asta este baza traditiilor si civilizatiei lui – radical antagonice fata de ale civilizatiei noastre.

Cu alte cuvinte, ce conteaza pentru musulmanul obisnuit sau devotat (majoritatea celor 1,5 miliarde ale ummah) este ce crede islamul conventional, mainstream, de 14 secole si zeci de generatii. Anume:

1. “Cea mai buna dintre natiuni”.

Din punct de vedere islamic – de autoritate teologica si jurisprudentiala recunoscuta pe scara larga – este firesc ca populatia musulmana sa nu vrea sa (se) respecte legile non-islamice, mai ales pe cele crestin-occidentale, diametral opuse celor islamice. Iata de ce. Coranul le spune musulmanilor, fara echivoc, ca:

„Sunteti cea mai buna comunitate care s-a ivit pentru oameni. Voi porunciti ceea ce este drept si opriti ceea ce este nedrept si credeti in Allah. Daca oamenii Scripturii [iudeii, carora le-a fost data Tora, si crestinii, carora le-a fost data Evanghelia] ar fi crezut [in cartea revelata lui Mahomed] ar fi fost bine pentru ei. Printre ei sunt si credinciosi [care cred in Coran] dar cei mai multi dintre ei sunt nelegiuiti”(Coran 3:110) Citește restul acestei intrări »

Legi și pedepse penale “aberante”. Să discutăm? Ok. Să discutăm!

In Dubii, Solutii on Iulie 22, 2016 at 7:36 pm

Rog cititi, desi e putin mai lung. Invatati-i si pe mai tineri. Pentru ca DRUMUL SPRE IAD E PAVAT CU BUNE INTENTII IDEOLOGIZATE progresist, umanist. Asta-i educatia juridica in tarisoara si pe continentul nostru:

-grija maxima, umanism la cele mai inalte cote, pentru “drepturile”, libertatea si bunastarea alienatului, antisocialului, anormalului (in cazul de fata infractorul);

-dispret funciar (deseori subliminal) pentru majoritatea cuminte, normala, in care se (mai) tine, in fond, societatea.

Aflu via Catalin Avramescu si Mediafax ca actualul ministru de justitie crede ca ar trebui revizuite codurile penale privind pedepsele in caz de concurs de infractiuni, care sunt prea drastice – pe scurt si pe intelesul tuturor, concursul de infractiuni reprezinta mai multe infractiuni distincte, savarsite de acelasi subiect, constatate ca atare de justitie. De ce doreste RP lucrul asta? Pt ca “”Avem această situaţie, în care mai multe fapte de furt care sunt, deci, un concurs de infracţiuni, generează, ca rezultantă, o pedeapsă mult prea mare faţă de pedeapsa pentru o singură faptă de omor. Aceste lucuri trebuie discutate,. Trebuie să spun că ceea ce înainte era la latitudinea judecătorului, acest spor, judecătorul putea să îl dea sau nu, acum este obligatoriu şi toţi aceşti factori concură la ce vedem astăzi, pedepse foarte mari pentru fapte care sunt reprobabile, dar eu cred că toţi suntem de acord că între numeroase fapte de furt şi o faptă de omor probabil că mai greu trebuie să atârne fapta de omor.” – a se vedea in acest sens art. 39 din Noul Cod Penal.

 

Bon. Sa discutam, atunci.

C.A. crede ca declaratia RP este aberanta pentru ca :” Las la o parte că d-na Prună nu poate indica nici o situație concretă când asta s-ar fi întâmplat. Problema este că infractorii habituali sunt o categorie aparte. Pe care nu o poți trata altfel, realist vorbind, decât prin încarcerare. Chiar dacă asta înseamnă, la un moment dat, că cineva este condamnat la închisoare pe viață atunci când că a furat un covrig. Nu este condamnat pentru acel covrig, ci pentru disprețul incurabil față de normele sociale.”

Si are dreptate – si voi relua implicit in continuare de ce. Insa ce vreau sa subiniez, totodata, este de unde si de ce opinii de genul RP (o persoana integra, perfect onorabila si bine intentionata):

Pe continentul nostru, facultatile de drept (inclusiv la noi) te invata ca exista trei sisteme de aplicare a pedepselor penale in caz de concurs de infractiuni:

a)sistemul cumulului aritmetic al pedepselor = se aduna aritmetic toate pedepsele la care este condamnat subiectul infractional pentru multiplele lui infractiuni si executa suma acestora;

b)sistemul absorbtiei = dintre toate pedepsele la care este condamnat o executa pe cea mai grea, considerandu-se ca celelalte, mai putin grave, sunt absorbite in aceasta;

c)sistemul contopirii pedespelor = dintre toate pedepsele la care este condamnat se executa cea mai grea, la care se adauga un spor de pedeapsa (stabilit de lege sau de judecator).

Ultimul sistem Citește restul acestei intrări »

Legitimitate democratica. Turcia

In Dubii, Solutii on Iulie 17, 2016 at 5:43 pm

Era previzibil – am impartasit cu prietenii, pe facebook, inca din noaptea de vineri: discutia despre ce se intampla in Turcia degenereaza inevitabil pe “democratie” si “legalitate”. E despre “democratia” si “legalitatea” regimului Erdogan versus „ilegalitatea” aparentei lovituri de stat esuate. Sunt teribili, domnule. Cu cata pretiozitate dezbate gandologia main stream si social media pe aceasta linie.

Sa facem, deci, ceva inedit: sa gandim citind despre cateva repere elementare – pentru ca nu putem dezbate chestiuni atat de complicate fara sa le cunoastem abecedarul:

1.Despre DEMOCRATIE. De la Platon la Talmon si dincoace de ei, observatorii atenti ai naturii si istoriei omenesti, au constatat urmatoarele:

a)democratia este, in principiu abstract si practica, preferabila tiraniei – dictatura, autocratie, teocratiei, oligarhie, de care poftiti.

b)din pacate, cand ea functioneaza strict pe principiul cantitativ – al majoritatii – nedublat de anume competente etice, civice si democratice (principiul calitativ) asimilate pe scara larga, sansele sunt ca ea sa degenereze, fix pe vot popular majoritar, in tiranie.

c)democratia liberala – cea mai avansata si benefica forma de democratie, dupa rezultate – presupune anume competente civice si democratice, si, nu in ultimul rand, un anume sistem de norme etice asimilate pe scara larga. Intamplarea face ca ele sa coincida cu cele ale eticii crestine (si numai cu cele ale eticii crestine, sa ne-ntelegem), la fel ca doctrina si ordinea politica clasic liberala. Realitatea istorica o demonstreaza.

Cum adica? Despre ce competente vorbim? Uite, despre astea: Citește restul acestei intrări »

Islamism de la Islam. Occident de la “cine-și uită trecutul și ignoră prezentul”

In Solutii on Iulie 16, 2016 at 7:26 pm

Vorbim despre cronica decesului anuntat al modernizarii islamice si al utopiei progresist multiculturale. Despre lumea musulmana, in care Turcia parea sa aiba, la un moment dat, in secolul 20, un parcurs aparte. 

Incetati sa mai fiti (sau incercati sa fiti) “too clever by half”. Prea destepti pe jumatate, vorba englezului. 

Ce s-a intamplat in Turcia – „lovitura de stat militara”, sau ce o fi fost, si esecul ei, si ce mai urmeaza – sau ce se intampla in Europa continentala in ultimii ani – islamizarea rapida si jihadul – n-ar trebui sa fie o surpriza. Decat, cel mult, pentru cei care uita istoria, daca au stiut-o vreodata. Istoria clasica, moderna si contemporana. Si care ignora realitatea.

Nu. Inceputul secolului 21 nu reprezinta sfarsitul istoriei si al ideologiilor, cum anunta hazardat Fukuyama – too clever by half si el – in anii ‘90. Ci mai degraba sfarsitul memoriei noilor generatii europene si occidentale, inclusiv  a noilor generatii de politicieni si academici care, sub presiunea ideologica progresista, au inlocuit in ultimele decade istoria predata-n scoli – mai ales istoria a culturilor, religiilor si civilizatiilor – cu propriile fantezii utopice multicultural-nivelatoare, ca sa nu zic devastatoare pentru civilizatia crestin-occidentala. Adica exact opusul practicat in tarile islamice, pentru care istoria, religia si traditiile islamice sunt totul in continuare.

In acest sens, iata cateva extrase relevante din Ciocnirea civilizatiilor, Samuel Huntington, 1995 (profesorul lui Fukuyama):

“Indigenizarea si renasterea religiei sunt fenomene globale. Totusi, ele au fost mai evidente in ceea ce priveste afirmarea culturala si provocarile adresate Occidentului, venite din Asia si din partea Islamului[…] Provocarea islamica se manifesta in patrunzatoarea renastere culturala, sociala si politica a Islamului in lumea musulmana si respingerea institutiilor occidentale care o insotesc. […] musulmanii subliniaza [contrafactual, judecand dupa date si realitati obiective, desigur] superioritatea culturii lor asupra culturii occidentale.”

“In timp ce asiaticii s-au afirmat din ce in ce mai mult ca rezultat al dezvoltarii economice, musulmanii, in numar masiv, s-au intors simultan inspre Islam ca sursa de identitate, sens, stabilitate, legitimare, dezvoltare, putere si speranta, rezumata in sloganul „Islamul e solutia”. […] Dupa cum explica in 1994 o persoana oficiala saudita de rang inalt, “importurile din strainatate” sunt placute, in calitatea lor de “lucruri” high-tech sau stralucitoare. Insa a importa institutii sociale si politice de neatins din afara poate fi mortal – intrebati-l pe Sahul Iranului … Islamul este pentru noi nu doar o religie, ci si un mod de viata. Noi, sauditii, dorim sa ne modernizam, insa nu neaparat sa ne occidentalizam.”

Renasterea Islamica reprezinta efortul depus de catre musulmani pentru a indeplini acest obiectiv. Este o adanca miscare intelectuala, culturala, sociala si politica predonimanta in toata lumea islamica. “Fundamentalismul” islamic, conceput in general ca Islam politic, este doar o componenta a renasterii mult mai extinse a ideilor, practicilor si retoricii islamice si a reintoarcerii la Islam a populatiilor musulmane.”

“In manifestarile sale politice, Renasterea Islamica prezinta unele asemanari cu marximsul: o viziune a societatii perfecte, increderea in schimbarea fundamentala, respingerea puterii si a statului-natiune, o diversitate doctrinara, intinsa de la un reformism moderat la un mod de gandire revolutionar violent.”

“Renasterea islamica a atins aproape fiecare societate musulmana. Incepand cu anii ‘70, simbolurile, convingerile, practicile, institutiile, politicile si organizatiile islamice au capatat incredere si sprijin in randul unui miliard de musulmani ce se intind din Maroc in Indonezia si din Nigeria in Kazahstan. Islamizarea tinde sa se produca mai intai in domeniul cultural, pentru ca apoi sa se mute in sferele sociale si politice.[…] Generalizarile extinse sunt totdeauna periculoase si adesea gresite. Totusi, una pare justificata. In 1995, orice tara cu populatie preponderent musulmana, cu exceptia Iranului, era mult mai islamica si mai islamista din punct de vedere cultural, social si politic decat cu cincizeci de ani mai devreme.

In multe tari, un element principal de islamizare l-a constituit dezvoltarea organizatiilor sociale islamice si acapararea precedentelor organizatii existente de catre gruparile islamice. Islamistii au fost in special atenti deopotriva sa creeze scoli islamice si sa extinda influenta islamica in scolile de stat.[…]

In timp ce studentii si intelectualii formeaza cadrele militante si trupele de soc ale miscarilor islamiste, oamenii din clasa de mijloc urbana formeaza cea mai mare parte a membrilor activi […] Acestia au jucat n rol crucial in revolutia iraniana si procura un sprijin semnificativ pentru miscarile fundamentaliste din Algeria, Turcia si Indonezia. Cu toate acestea, intr-o masura mai mare, fundamentalistii apartin sectoarelor mai “moderne” ale clasei de mijloc. Activistii islamisti “includ probabil un disproportionat de mare numar de oameni foarte bine educati si cei mai inteligenti tineri din populatia din care fac parte”, incluzand medici, avocati, ingineri, oameni de stiinte, profesori, functionari de stat. […]

Grupari de opozitie democratice, liberale, au existat in multe societati musulmane, dar de obicei, au fost limitate la un numar redus de intelectuali si altii, avand radacini in Occident sau relatii cu acesta.[…] Fouad Ajami observa ca “intr-o societate musulmana sau in alta a scrie despre liberalism si despre traditia nationala burgheza inseamna a scrie necrologurile oamenilor care au facut pasiuni imposibile si apoi au esuat”. Esecul general al democratiei liberale de a pune stapanire pe societatile musulmane este un fenomen continuu si repetat intr-un intreg secol ce a inceput la sfarsitul primului deceniu al secolului 19. Acest esec isi are sursa, cel putin in parte, in natura neospitaliera a culturii si societatii islamice fata de conceptele liberale occidentale.[…]

Opozitia laica este mai vulnerabila la represiuni decat opozitia religioasa. Cea din urma poate opera inauntrul si in spatele unei retele de moschei, organizatii caritabile si altor institutii musulmane pe care guvernul simte ca nu le poate suprima. Democratii liberali nu au o asemene acoperire si, prin urmare, sunt mai usor de controlat sau de eliminat de catre guvern. […]

In anii ‘70-80 , liderii politici s-au grabit sa identifice regimurile lor cu ei insisi si cu Islamul. Regele Hussein al Iordaniei, convins de faptul ca guvernele laice nu au un mare viitor in lumea araba, vorbea de nevoia de a crea o “democratie islamica” si un “Islam modernizat”. Regele Hassan al Marocului accentua descendenta sa din Profet si rolul sau de ”combatand al credintei”. Sultanul din Brunei, nefiind in prealabil renumit pentru practicile sale islamice, a devenit “din ce in ce mai credincios”[…] La inceputul anilor ’90, Suharto [Indonezia] a adoptat in mod explicit o politica de a deveni “mai musulman”. In Bangladesh, principiul “laicitatii” a fost inlaturat din constitutie la mijlocul anilor ’70 si la inceputul anilor ’90, identitatea kemalista, laica a Turciei a fost, pentru prima data, pusa in fata unor serioase provocari.”

Turcia. In anii ’20 si ’30, prin mai multe serii de reforme, calculate cu grija, Mustafa Kemal Ataturk, a incercat sa-si smulga poporul din trecutul otoman si musulman. Principiile de baza sau “cele sase sageti” ale kemalismului erau populism, republicanism, nationalism, laicitate, etatism si reformism. Respingand ideea unui imperiu multinational, Kemal dorea sa produca un stat-natiune omogen, expulzandu-i si omorandu-i pe armeni si pe greci in acest proces. El l-a rasturnat apoi pe sultan si a stabilit un sistem de tip republican occidental de autoritate politica. A abolit califatul, principala sursa de autoritate religioasa, a pus capat educatiei traditionale si ministerelor religioase, a abolit scolile si colegiile religioase separate, a stabilit un sistem laic unificat de invatamant public si a inlaturat tribunalele religioase care aplicau dreptul islamic, inlocuindu-le cu un nou sistem de drept, bazat pe Codul Civil elvetian.

De asemenea el a inlocuit calendarul traditional cu cel gregorian si a desfiintat islamismul in calitatea sa de religie de stat. […] a interzis folosirea fesului, deoarece acesta constitutia un simbol al traditionalismului religios, i-a incurajat pe oameni sa poarte palarii si a decretat ca limba turca sa fie scrisa cu caractere latine, mai degraba decat cu caractere arabe. Aceasta ultima reforma a fost de o importanta fundamentala. Ea a facut efectiv imposibil ca noile generatii educate cu caracterlele latine sa aiba acces la vastul volum de literatura traditionala; a incurajat invatarea limbilor europene si a usurat foarte mult problema ratei crescute a analfabetismului.[…]

Turcia a trecut de la un sistem bazat pe un singur partid conducator la un sistem de partide competitive. A facut lobby si, in cele din urma, a capatat calitatea de membru NATO in 1952, confirmandu-si astfel calitatea de membru al Lumii Libere. […] fortele sale militare au fost antrenate si echipate de catre Occident si integrate in structura de comanda a NATO, baze militare americane au fost gazduite pe teritoriul sau. Turcia a inceput sa fie vazuta de Occident ca un bastion estic al politicii de containment, prevenind extinderea Rusiei in Marea Mediterana, in Orientul Mijlociu si in Golful Persic.[…]

Incepand cu anii ’80, un scop principal al politicii externe promovata de elitele Turciei orientate spre Occident, poate chiar principalul ei scop, a fost obtinerea calitatii de membru al Uniunii Europene. […] De ce anume a fost inlaturata Turcia si de ce pare a fi intotdeauna la sfarsitul cozii? Atunci cand se exprima public, oficialii europeni se refera la nivelul scazut de dezvoltare economica al Turciei si respectul sau pentru drepturile omului ce contrasteaza net cu cel de tip scandinav. In particular, europenii si turcii sunt de acord ca adevaratele motive erau intensa opozitie a grecilor si, mult mai important, faptul ca Turcia este o tara musulmana.[…]

In 1993 au existat relatari potrivit carora “barbile in stil islamic si femeile cu voal au proliferat in Turcia, moscheile atrag mari multimi, unele librarii sunt inundate de carti, ziare, casete, compact-discuri si benzi video ce glorifica istoria, preceptele si modul de viata islamice si exalta rolul Imperiului Otoman in pastrarea valorilor Profetului Mahomed.[…]

Confruntati cu un sentiment islamist in crestere, conducatorii Turciei au inceput sa adopte practici fundamentaliste si sa obtina sprijinul fundamentalistilor. In anii ’80 si ’90, guvernul Turciei, presupus a fi laic, a mentinut un Oficiu pentru Afacerile Religioase, avand un buget mai mare decat al unor ministere, ce finanta constructia moscheilor, solicita instructiune religioasa in toate scolile publice si inzestra financiar scolile islamice, care si-au marit de cinci ori numarul in anii ’80, cuprinzand aproape 15% din copiii de varsta scolara, dintre care multi intrau in administratie. […] guvernul a admis ca fetele sa poarte la scoala traditionala esarfa musulmana, 70 de ani dupa ce Ataturk interzisese fesul.[…]

In al doilea rand, renasterea Islamului a schimbat caracterul politicii turce. Liderii politici, indeosebi Turgut Ozal, s-au identificat definitiv si explicit cu politicile si simbolurile musulmane. […] In timp ce elita si gruparile birocratice, in mod special armata, erau orientate laic, sentimentele islamiste s-au manifestat in interiorul fortelor armate si cateva sute de cadeti au fost dati afara din academiile militare in 1987 datorita faptului ca au fost suspectati de sentimente islamiste.”

Asta consemna in anul 1995 Huntington despre evolutiile vizibile din Turcia si tarile islamice. Acum 21 de ani. Prin urmare problemele nu-s noi. Dar sunt total ignorate de elita progresista, cea aflata la putere in lumea nemusulmana, in incompetenta ei “fundamentala”. Si de accea s-au agravat. Intr-un ritm care depaseste cele mai sumbre previziuni de acum 10 ani, sau chiar mai recente. S-au agravat nu doar in Turcia, ci in intreg Orientul Mijlociu si in toate tarile islamice – unde toate inseamna toate. Si vin peste  noi.

Ce este absolut halucinant, incredibil, este ca in plina invazie musulmana si tentativa de islamizare violenta a Occidentului, in plin conflict deschis, sangeros, al civilizatiei Islamice cu cea crestin-occidentala mutat pe teritoriile Lumii (inca) Libere, elita progresista occidentala continua sa rosteasca, in desavarsita contradictie cu realitatea, mantre ca “Islamul e pace”, “Statul Islamic nu e islamic”, “terorismul musulman nu are legatura cu religia musulmana” si sa actioneze ca atare. Iar idiotii lor utili, inclusiv ai nostri, ii ingana cu abnegatie.

Orice psihiatru sau psiholog decent ar diagnostica aceste patologii sociale undeva intre disonanta cognitiva si psihoza cu delir sistematizat. Pe scurt, nebunie in masa de tipul celei descrise in Rinocerii lui Eugen Ionesco. Sau pura si simpla ticalosie ideologica sustinuta de ignoranta indusa sistematic in randul mai multor generatii? Ramane sa decideti dumneavoastra.

Oricum ar fi si oricum s-ar numi, nu asta-i solutia acestor probleme acute si actuale. Solutia nu poate incepe decat cu rostirea si asumarea Adevarului:

– islamul nu e pace; n-a fost niciodata;

– religia musulmana nu este religia pacii;

– democratia islamica este un oximoron, o contradictie fundamentala in termeni, cata vreme traditiile si prescriptiile islamice continua sa fie imbratisate de majoritatea coplesitoare a populatiei musulmane;

– suntem in plin razboi al civilizatiilor, pe care nu noi l-am inceput, ci Islamul care a fost si ramane sinonim cu islamismul si cu jihadul militar, ideologic, cultural.

Orice plan, orice strategie, de aici ar trebui sa inceapa, cu curaj si onestitate, nu cu sofisme sau paralogisme ca tentative de cosmetizare si evadare din realitate.

Vorba englezului: prea multa vreme au incercat elitele occidentale sa fie “too clever by half.” Nu merge. Realitatea o demonstreaza.

Legitimitate democratică. Abecedarul pentru Liviu și colegi

In Dubii, Solutii on Iulie 11, 2016 at 4:55 pm

…dedicat deopotriva demnitarului ales, cat si poporului care-l alege.

Liviu Dragnea, 10 iulie 2016: „În primul rând, Guvernul Cioloş nu are niciun fel de legitimitate ca guvern interimar să vândă vreo bucăţică, vreo piatră din România. Asta este exclus. Ca să poţi să vinzi ceva în România trebuie să ai totuşi în spate o susţinere legitimă, o susţinere populară şi să prezinţi argumente serioase pentru ca din România să plece ceva.”

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dragnea–guvernul-ciolos-nu-are-niciun-fel-de-legitimitate-ca-guvern-interimar-sa-vanda-vreo-bucatica–vreo-piatra-din-romania-422421

 

Dixit definitivul Liviu despre interimarul ilegitim Ciolos. „Definitiv” de la condamnat penal definitiv, sa ne-ntelegem.

Well, well … Este de notorietate ca in politica si analistologia romaneasca colcaie de specialisti in “democratie”. Mai nou, vad ca se pune, la nivel inalt – de inalta expertiza penala – problema cu legitimitatea.

In regula. Sa punem atunci in dezbatere legitimitatea demnitarului ales pe cateva coordonate elementare, oferite chiar de stelarul Dragnea.

A. Incepem cu “sustinerea populara”, aia “din spate” – de la pluta pe spate, relaxata, pe spinarea electoratului scufundat in legitimitatea astora.

1.Fapt. Domnul Dragnea este infractor, condamnat penal. Pentru frauda electorala. Cat de legitim este dumnealui, in calitate de politician si sef partid de guvernamant si majoritate parlamentara? Pe ce sustinere populara se bazeaza? Pe a colegilor care executa in penitenciare ceea ce Inalta Curte i-a facut cadou cu suspendare?

2.Fapt. In 2012, USL = PSD + micul PNL a castigat 70% din mandatele parlamentare pe votul a 4,3 milioane alegatori din 18,2. Adica pe votul a sub un sfert din electorat. PSD singur a fost votat, carevasazica, de o cincime din electorat sau mai putin.

Cata legitimitate – data de sustinerea populara – are PSD, orice pesedist, nu neaparat un condamnat penal, ca sa decida ceva, orice, in numele Romaniei adulte, cu drept de vot? Cata legitimitate are in conditiile in care, repet, cca 80% din electorat nu i-a votat, neconsiderandu-se reprezentata de ei?

 

B. Continuam cu “argumentele serioase”.

1.Fapt. Ultimii 4 ani guvernarea PSD-Ponta ne-a oferit o multime de argumente serioase cu privire la legitimitatea lor.

De exemplu ministrii arestati preventiv, in curs de judecata penala sau chiar condamnati pentru fapte de coruptie. Mai stie cineva cati sunt? Eu m-am oprit cu numaratul pe la 13. Altii, au ramas in libertate doar pentru ca au fost “imunizati” de colegii de gasca popular-parlamentara. Alti stalpi ai guvernarii PSD-Ponta, s-au dovedit a fi profesori-universitari-doctori-academidicieni de mare viteza cu girofar si plagiat, adica furt intelectual.

In aceste conditii de legitimitate si imunizare, Ponta, premier cu vreo 17 capete de acuzare penala la activ, a demisionat numai pe fondul a sute de victime si cadavre din clubul Colectiv si a unor miscari protestatare anticoruptie insumand zeci de mii de persoane. Asa a ajuns in functie guvernul Ciolos – domnul Ciolos fiind perceput de populatie ca „tehnocrat” neafiliat politic, competent si necorupt. Ce ziceati cu legitimitatea? Cu argumentele serioase?

2. Fapt. In repetate randuri, “legitimii” lui Dragnea-PSD, au avut tentative de lovituri de stat prin abuz de lege si de putere, incercand sa modifice legislatia penala anticoruptie in favoarea lor, a penalilor corupti din politica – Martea Neagra unu, doi, naiba mai stie a cata – si sa ineficientizeze justitia independenta. In general si in parte – doar in parte, din pacate – au esuat, sub presiunea civica, mediatica si a cancelariilor occidentale, cele din Occidentul obisnuit cu domnia legii si egalitatea cetatenilor in fata legii.

Aceiasi “legitimi” au votat modificarea mai multor legi, incepand cu Constitutia, in sensul instituirii unui regim legal autoritar, de suprimare a unor drepturi si libertati fundamentale – printre care si cea de exprimare. Cele mai multe au fost declarate neconstitutionale de catre CCR. Vorbim de zeci, sute. In acelasi timp, dupa declararea neconstitutionalitatii acestor legi, majoritate parlamentara (pt ca minoritatea nu conteaza) avea obligatia de a reveni si legifera in scopul respectarii constitutiei – altfel, nu cum o facusera deja, neconstitutional. N-au facut-o nici pana in ziua de azi, aflam de la Curtea Constitutionala.

Aceeasi majoritate parlamentara si-a votat marirea indemnizatiilor. Dupa merite si fapte, de buni, ce s-au dovedit a fi pentru tarisoara.

Cat de legitim este, in raport de aceste argumente serioase, as zice – incalcarea constitutiei si abuz de putere si de lege in interes personal si impotriva populatiei – acest legislativ unde PSDul lui Dragnea este majoritar si dicteaza?

3.In vara lui 2015, vara grea pentru Europa si Romania, Ponta – inca premier pe atunci – fugea de urmarire penala, si era adapostit pe caz de picior in gips intr-o clinica din Turcia, sub protectia prietenului islamist Erdogan – prieten cu practica totalitara la zi, mult mai avansata.

Coincidenta bizara face ca, in aceeasi perioasa, acelasi guvern Ponta sa doneze la solicitarea prietenului Erdogan – in folosinta gratuita a comunitatii musulmane din Romania – un ditamai terenul (peste un hectar) aflat intr-o zona de lux a capitalei, pentru construirea unei Mari Moschei finantate tot de prietenul Erdogan. Adica un mare centru de islamizare rapida si fortata a unei tari nemusulmane in majoritatea ei coplesitoare. Avem vreun argument serios in acest sens? De exemplu pentru:

a) construirea unui mare centru islamist intr-o tara cu 0,3% populatie musulmana? Si spun (fara retineri sau dubiu) “centru islamist”, pentru ca textele sacre musulmane – Coran, Hadise, Sira, neschimbate de 1400 de ani incoace – prescriu, in numele zeului Allah si a profetului intemeietor al islamului Mahomed, suprematismul religios mahomedan, intoleranta religioasa si islamizarea intregii lumi nemusulmane, inclusiv prin crima si violenta.

b) diminuarea semnificativa in acest scop a patrimoniului de stat cu acel teren.

 

C. Inchei cu cateva coordonate (vechi) despre parlamentarism si democratia reprezentativa, pe care orice parlamentar din lume care pretinde ca lucreaza in interes national si ca are legitimitate, ar trebui sa le invete pe dinafara si sa le puna in practica:

“Parlamentul nu este un congres al ambasadorilor avand interese diferite si ostile; pe care interese fiecare trebuie sa le mentina, ca un agen si avocat, impotriva altor agenti si avocati. Ci parlamentul este o adunare deliberativa a unei natiuni, cu un interes, acela al intregului; unde, nu obiectivele locale, prejudecatile locale ar trebui sa guideze, ci binele general, rezultand din ratiunea generala de a fi a intregului. Intr-adevar, dvs alegeti un membru; insa odata ales, el nu mai este un membru al Bristolului, ci un membru al parlamentului.

[…]ar trebui sa fie fericirea si gloria unui reprezentant [ales, parlamentar, demnitar] sa traiasca in stricta uniune, in cea mai apropiata corespondenta, si cea mai fara rezerve comunicare cu alegatorii sai. Dorintele lor ar trebui sa aiba mare greutate pentru el; opiniile lor mare respect; afacerile lor necontenita si asidua atentie. Este datoria sa sa-si sacrifice repausul, placerea, satisfactiile, in favoarea lor – si mai presus de toate, intotdeauna si in toate cazurile, sa prefere interesul lor celui personal.” -Edmund Burke, discurs electoral, Bristol, 1774.

 

Desigur, Romania nu este Marea Britanie. Probabil si de asta – de prea multe legitimitate a alesilor neamului.

 

 

Lecția Brexit (V) Cultura libertății și democrației britanice. Mai domol cu Ro-Exit… ar zice Edmund Burke

In Solutii on Iulie 8, 2016 at 7:15 pm

1.Nu suntem Marea Britanie

Inainte de a trece la mostre (rusinoase, naucitoare) de raportare a “elitelor” noastre la situatia creata de Brexit, ma adresez acum prietenilor eurosceptici – a se citi critici la adresa UE si directiei politico-institutionale impuse de establishmentul germano-bruxelez – cu un apel la calm si luciditate.

Cred nu s-a-nteles: Romania, din pacate, nu este si n-a fost niciodata Marea Britanie. Solutia pentru noi nu este, la acest moment, Ro-exit. N-are cum.

Fata de britanici, vulnerabilitatile si handicapul nostru – civilizational, economic, cultural, institutional, politic, militar, chiar demografic (suntem la limita extinctiei cu tendintele demografice; britanicii nu sunt, nici macar “the white britons”) – se masoara in sute de ani, pe date obiective de speriat.

Acest handicap nu se recupereaza in cativa ani, nici intr-o generatie. Ci, poate, in multe generatii, cu conditia sa ne schimbam mentalitatea in directia altor modele, altor repere civilizationale si institutionale. De exemplu in directia modelelor anglo-americane de dreapta, clasic liberala (numita la ei conservatoare), NU de Stanga. Stanga (marxism clasic si cultural) a fost inventata, din pacate, pe continentul nostru, de exceptionala gandire politica franco-germana, cu ACESTE minunate rezultate. Caci ponoasele ideologiei si practicilor politice de Stanga – pe scurt etatism – unde includem Brexit, le tragem acum poate mai mult ca niciodata. Sau ca altadata? ma intreb in continuarea episodului anterior (Lectia Brexit IV; Democratia fara democratie).

Asta-i lectia Brexit pe care ar trebui s-o lecturam mai atent, in perspectiva mai larga, mai complexa, istorica, obiectiva si asezata: ce i-a facut pe britanici sa fie altfel decat noi? Mai autonomi, mai eficienti, mai civilizati, mai bogati (inclusiv cultural). Cat timp le-a luat? Caci nu vorbim doar de pozitia geografica sau de faptul ca-s insula. Vorbim de o anume cultura (nationala, da), de anume traditii ale liberatii, curajului, andurantei, eficientei si responsabilitatii.

Fac o paranteza, daca tot am adus vorba de geografie: pozitia noastra geografica – la confluenta Orientului cu Occidentul – ridica in plus probleme de securitate mai mari decat ale britanicilor, as zice. Vrem / nu vrem, nu ne putem muta de aici cu tara, ci putem, cel mult, putem migra individual spre Vest,  continuand depopularea – multumiri si pe aceasta cale minunatelor noastre elite/guvernari de Stanga mioritica, iliesciana, liberala (ALDE Tariceanu) sau tehnocrata (alde Dancu si scoala ardeleana). Inchid paranteza.

Deci hai sa coboram din teorie si wishful thinking in realitate.

Este in regula, ba chiar recomandabil, sa constientizezi erorile establishmentului Uniunii Europene. Este in regula, ba chiar recomandabil, sa-i ajuti si pe altii sa le constientizeze. Fara o populatie informata si educata sa gandeasca critic si realist, niciun lider, fie el exceptional orientat, nu face nimic. Are nevoie de suport in populatie – de masa critica electorala, civica, de destui “colegi” de opinie – pentru a misca lucrurile in directia dorita. (Indraznesc sa fac un exercitiu   de imaginatie spunand ca daca Margaret Thatcher ar candida la noi, la toamna, ar pierde cu succes si ar fi luata si la bastoane – nu departe de modelul civic 1990 contra Ion Ratiu)

Bref, critica si constientizarea erorilor istorice si actuale ale UE este binevenita, cata vreme este argumentata serios. Insa solutia pentru noi, solutia de supravietuire (nu glumesc) nu pare a fi acum parasirea UE.

Suntem – realist si obiectiv, institutional, comportamental si mental – incapabili sa sustinem o asemenea ruptura fara sa ne dezintegram imediat – saptamani, luni, nu ani – in poala si sub influenta  Rusiei si a Orientului barbar. Iar cand spun incapabili, este adevarat ca ma refer in principal la elitele momentului; dar nici cu majoritatea populatiei nu stam mai bine. Pentru ca majoritatea este malformata dupa si de chipul elitelor, sau vice-versa, relatia fiind biunivoca.

 

2. Impotriva impotentei si dezintegrarii nationale asistate de UE, solutia nu este Ro-exit

Sumar si orientativ, as zice ca solutia pentru noi ar fi, im primul rand, sa ne calmam si sa facem ceva inedit: sa gandim. Informat si pragmatic. Apoi sa vorbim si sa actionam. De exemplu:

a) pe termen scurt, sa intelegem si speculam inteligent (lucru rarisim spre inexistent in spatiul nostru public si la elite) beneficiile si oportunitatile momentului, fiecare in zona lui de ocupatie si competenta; liderii (politici, civici, de opinie) ar trebui sa o faca pe linia parteneriatelor strategice bilaterale cu UK si SUA, nu doar politic si militar, ci si in materia schimburilor economice si culturale. Nimic nu ne impiedica (daca vrem) sa o facem bine merci din interiorul UE si NATO – chiar credeti ca SUA si UK doresc dezintegrarea UE si NATO, asa, ca pigmeii iresponsabili, cu gandire strategica de nivelul liceanului utecist, tip Juncker, Mogherini, Steinmeier, Ayrault, Merkel, Hollande?

b) sa presam asociat, alaturi de populatiile sau liderii altor tari membre UE nemultumite de linia politico-ideologica a Germaniei si Bruxelles-ului, pentru ajustarea si reformarea politica si institutionala a Uniunii, in sensul in care au presat britanicii zeci de ani (insa fara mare succes, fiind de cele mai multe ori o voce minoritara, aproape singulara in Comunitate);

c) noi, oamenii obisnuiti, sa continuam sa dezbatem si sa vorbim (insa cu cap si argument solid) despre valorile si gandirea politica anglo-americana si acel tip de cultura a libertatii – nu a impotentei asistate de stat, de UE, de baronul bastinas – de care ne aflam atat de departe. 

Asta ar fi, pe foarte scurt, beneficiul si sensul lectiei Brexit pentru noi, romanii, fata de starea in care ne aflam.

Si daca tot ne uitam la exemplul britanic, ar trebui sa fim mai putin emotionali, repeziti, poeti si “revolutionari”, si mai pragmatici – asa cum insularii totdeauna au fost.

Schimbarile bune, atat la nivel personal, cat si de societate, se fac greu, treptat, gandind asezat, pe mai multe planuri temporale (scurt, mediu, lung) si functionale. Se fac observand si analizand atent realitatea asa cum este, nu cum ni se pare sau o visam.

Nu cu iluzii, militantisme adolescentine (fie si bine orientate) si solutii pe genunchi au ajuns britanicii (sau americanii) unde sunt.

Iar daca vreti sa va pozitionati realist fata de britanici, poate ca mai intai ar fi util sa va pozitionati realist fata de celelalte natiuni din Estul Europei – de care nu ne leaga doar proximitatea geografica, ci si un parcurs similar si nefericit, de dictaturi aprige, comuniste, in secolul 20. In acest sens, recomand calduros lucrarea semnata Paul Dragos Aligica si Anthony J.Evans, intitulata Revolutiile neoliberale din Estul Europei. Idei economice in tranzitie de la comunism (publicata in 2009, atat in UK, cat si in USA, insa, din cate stiu, niciodata tradusa la noi, desi ar fi o lucrare de mai mare interes decat va imaginati, tocmai pentru evaluarea pragmatica, pe baza de date si realitati obiective, a situatiei si decalajelor in care ne aflam)

3.Vreti sa fiti Marea Britanie?

Daca da, dupa ce v-am oferit in partea a II-a o mostra de gandire politica britanica referitoare la Uniunea Europeana, acum va ofer alte cateva mostre (literalmente) epocale, de gandire politico-democratica britanica: Edmund Burke (aveti internet, apelati la prietenul Google si veti afla cine a fost, cand si cu ce s-a ocupat, si cat de determinant a fost si/sau a ramas pentru mentalitatea si viata politica occidentala de peste Canalul Manecii):

Despre caracterul si atitudinea celor care vor sa schimbe lucrurile:

“Exista un soi de entuziasm al celor care proiecteaza, absolut necesar pentru afacerile lor, care ii face de nedoborat in fata celor mai obositoare intarzieri, celor mai ucigatoare dezamagiri, celor mai socante insulte; si, ce e mai aspru decat toate, impotriva judecatilor arogante ale ignorantilor despre designul lor” (o relatare despre asezarile colonistilor europeni din America – 1757)

Despre propaganda:

“Este o eroare populara sa presupui ca cei care se plang cel mai tare in numele publicului sunt si cei mai dornici de bunastare pentru public.” ( Observatii intr-o editie tarzie a Starii Prezente a Natiunii – 1769)

Despre conduita, obiectivele si convingerile/constiinta omului politic democrat liberal (clasic liberal) in relatie cu alegatorii:

“Desigur, domnilor, ar trebui sa fie fericirea si gloria unui reprezentant [ales, parlamentar, demnitar] sa traiasca in stricta uniune, in cea mai apropiata corespondenta, si cea mai fara rezerve comunicare cu alegatorii sai. Dorintele lor ar trebui sa aiba mare greutate pentru el; opiniile lor mare respect; afacerile lor necontenita si asidua atentie. Este datoria sa sa-si sacrifice repausul, placerea, satisfactiile, in favoarea lor – si mai presus de toate, intotdeauna si in toate cazurile, sa prefere interesul lor celui personal. Insa opinia sa impartiala, judecata lui matura, constiinta sa luminata, nu trebuie sa le sacrifice pentru dvs, pentru niciun om, sau pentru pentru vreun set de oameni vii.” (Discurs electoral, Bristol, 1774) 

Despre legi si efectul lor:

“Oamenii striviti de lege nu au alta speranta decat de la putere. Daca legile sunt inamicii lor, ei vor fi inamicii legilor; iar cei care au mult de sperat si nimic de pierdut, vor fi intotdeauna periculosi.” (Scrisoare catre Charles James Fox 1777)

“Legile proaste sunt cel mai rau fel de tiranie.”(Discurs electoral, Bristol 1780) 

Despre iluzia de siguranta si bunastare:

“Oamenii nu cedeaza niciodata din libertatile lor decat sub imperiul unor iluzii.”(Discurs Bunckinghamshire, 1784)

Despre justitie si libertate in contextul Revolutiei Franceze:

“Ori de cate ori se face o separatie intre libertate si justitie, niciuna, in opinia mea, nu este in siguranta.” (Scrisoare catre M. de Menonville, 1789) 

Despre competentele democratice, tot in contextul Revolutiei Franceze:

“ Oamenii sunt calificati pentru libertati civile in exact aceea proportie cu dispozitia lor de a pune lanturi morale dorintelor personale, in aceeasi proportie in care dragostea lor de dreptate este deasupra rapacitatii lor, in proportia in care soliditatea si seriozitatea intelegerilor lor este deasupra vanitatii si arogantei, in proportia in care sunt mai dispusi sa asculte sfaturile celor intelepti si buni, decat linguselile ticalosilor. Societatea nu poate exista in afara unei puteri, plasate undeva, care sa controleze vointa si apetitele personale; si cu cat mai putin din aceasta exista in interior, cu atat mai mult trebuie sa existe in afara. Este prestabilit in eterna constitutie a firii ca oamenii cu minti netemperate nu pot fi liberi. Pasiunile lor forjeaza catusele lor.” (Scrisoare care un membru al Adunarii Nationale franceze [parlamentul francez] – 1791)

Dupa stiinta mea, operele lui Edmund Burke nu au fost traduse si publicate la noi. Nu prezinta interes, deh; noi ne „europenizam” altfel, inclusiv prin universitati. Poate si de aici, printre altele – politicile si preferintele editoriale romanesti – opiniile politice si “democratice” napraznice ale “elitelor” noastre, dintre care vom comenta cateva, in context, data viitoare.

 

 

Prima parte – Insula si Continentul. Cine, cui si ce datoreaza:

https://ihincu.wordpress.com/2016/06/25/lectia-brexit-i-insula-si-continentul-cine-cui-si-ce-datoreaza/

Partea a II-a – Britania si Europa. Viziunea britanica, Bruges, 1988:

https://ihincu.wordpress.com/2016/06/26/lectia-brexit-ii-britania-si-europa-viziunea-britanica-bruges-1988/

Partea a III-a – Strategia franco-germana post Brexit. Heil Merkel, Bye-Bye Thatcher!

https://ihincu.wordpress.com/2016/06/27/lectia-brexit-iii-strategia-franco-germana-post-brexit-heil-merkel-bye-bye-thatcher/

Partea a IV-a – Democratia fara Democratie. Mai “europeni” ca niciodata, sau ca altadata:

https://ihincu.wordpress.com/2016/07/07/lectia-brexit-iv-democratia-fara-democratie-mai-europeni-ca-niciodata-sau-ca-altadata/

 

 

 

 

 

 

Lectia Brexit (III). Strategia franco-germana post Brexit: Heil Merkel, Bye-Bye Thatcher!

In Solutii, spaime on Iunie 27, 2016 at 7:58 pm

Subtitlu: Ce au inteles liderii UE din Brexit: nimic!

Dupa cum ne-au obisnuit in ultimii ani, strategilor comunitari franco-germani le lipseste cu desavarsire minima capacitate (mentala) de concentrare si de reactie adecvata la situatii de criza. Mai mult ca oricand o dovedesc acum, post Brexit. Asta le e nivelul. Niste oameni de paie cocotati in functii si demnitati care-i depasesc. Niste submediocri iresponsabili si incapabili sa se ridice la nivelul necesitatilor si asteptarilor propriilor cetateni. Asta este actuala garnitura de lideri occidentali de care depinde soarta continentului.

In loc sa incerce sa inteleaga semnificatia si cauzele votului majoritatii cetatenilor britanici; in loc sa isi asume (integral, de preferat) responsabilitatea pentru erodarea masiva a increderii cetatenilor europeni in institutiile si politicile comunitare, adica euroscepticismul; in loc sa-si adune mintile si sa-si reformeze ca atare gandirea, strategiile si politicile, Germania si Franta se adancesc in aceleasi erori care au condus la Brexit.

Concret, aflam ce au in cap politicienii nemti si francezi pentru viitorul UE post Brexit din documentul pus la cale de ministrii de externe german si francez. Document a carui existenta este confirmata pana acum de televiziunea nationala poloneza si de Reuters – text integral pe link; extrase si cateva adnotari pe care le-am facut rapid, in timp ce lecturam, aveti in continuare.

In principiu si pe foarte scurt, dupa cum ne asteptam, domnii Ayrault si Steinmeier – ministri de externe – au inteles ca raspunsul la Brexit trebuie sa fie mai mult centralism “democratic” bruxelez, mai putine drepturi suverane pentru statele membre, mai putina libertate si piata libera, mai multa imigratie (cu simplificarea procedurilor de acordare a azilului), crearea mai multor comitete, comisii, organisme, forte UE, adica mai multa birocratie suprastatala comunitara, mai putin NATO, mai multe taxe si contributii, samd.

Cu alte cuvinte, Citește restul acestei intrări »

Lecția Brexit (II). Britania și Europa. Viziunea britanică, Bruges 1988

In Solutii on Iunie 26, 2016 at 9:11 pm

“If old truths are to retain their hold on men’s minds, they must be restated in the language and concepts of successive generations” F.A. Hayek, Constitution of Liberty, 1960 (Pentru ca adevarurile vechi sa-si pastreze intelesul in mintea oamenilor, ele trebuie reafirmate in limbajul si conceptele generatiilor succesive) 

I. ADEVARUL ISTORIC CONTEAZA. Succesul manipularii propagandistice se bazeaza pe ignoranta

 Doua sunt ideile nastrusnice care domina spatiul public in problema Brexit. Nastrusnice prin ignoranta.

Prima este ca britanicii care au votat parasirea Uniunii Europene ar fi niste idioti care habar n-au ce si de ce au votat, si care s-ar fi lasat manipulati de niste politicieni “populisti iresponsabili de dreapta”. A doua este ca acum, dupa Brexit, Germania ar deveni “liderul absolut al UE”.

Am o veste proasta pentru toti cei care cad in capcana acestor fantezii: realitatea este cu totul alta. Este ca Germania, cu tendintele ei autoritar-totalitare (traditionale), devenise cu mult inaintea referendumului britanic “liderul absolut al UE”. Si ca britanicii – majoritatea – au de zeci de ani o nemultumire funciara fata de centralismul si colectivismul opresiv al “suprastatului” de la Bruxelles, astfel impus si dirijat de Germania, fara opozitie eficienta din interior. Si spun “fara opozitie eficienta din interior” pentru ca, iata, desi a incercat permanent, Marea Britanie a ramas in interiorul Uniunii o voce aproape singulara, si de aceea nu a reusit, din interior, sa opreasca “modelarea” UE dupa chipul si gandirea (vadit gresita) centralist-teutonica. Ghinionul nostru!

Nimic nu probeaza mai clar aceste realitati decat pozitia exprimata de premierul britanic Margaret Thatcher in anul 1988, in discursul istoric tinut la College of Europe, Bruges, Belgia, la invitatia rectorului acestei facultati.

Discurs a carui traducere v-o ofer in continuare si va invit s-o parcurgeti atent.

Este, poate, una din cele mai inteligente si relevante radiografii a relatiei dintre Marea Britanie si Europa din partea unui mare lider politic al lumii. Cea mai relevanta radiografie a directiei benefice de urmat de catre Uniunea Europeana si a erorilor pe care atunci, la fel ca acum, Bruxelles-ul, prin dirijismul germano-francez, le-a comis de-a lungul ultimelor decenii, deviind de la linia benefica a “constructiei europene”, erodand astfel atat increderea propriilor cetateni in Uniune, cat si sansele ei de reusita in asigurarea progresului, bunastarii, securitatii si armoniei pe continent. Citește restul acestei intrări »