Ioana Hincu

Archive for the ‘Solutii’ Category

Psihopatologii de COVID, comunism epidemiologic și stigmatizarea normalității

In Solutii, spaime on mai 3, 2020 at 5:53 pm

La magazinul de legume-fructe din cartier, mic, sa zic 25-30 de metri patrati din care un culoar de cel putin 6 metri lungime pana la vanzatoare, de ceva vreme e stricat POS-ul. As fi cumparat niste capsuni, dar n-aveam niciun leu in numerar la mine. Deci trebuia sa intreb daca s-a reparat POS-ul, iar daca nu, pana la ce ora tin deschis, ca sa ma intorc cu numerar.

Inainte mea, pe strada, mergea agale un cuplu cu masca. Ea intra in magazin. El, vizibil agitat, ramane afara, tinand bine de usa. Ma apropii:

-Imi permiteti?

-Nu e voie, inauntru sunt doua persoane.

Cel putin 6 metri lungime, repet. Bref, mai intrau doua persoane, cu toata distantarea sociala. Eu nu purtam masca. Zambesc.

– Va rog sa va linistiti si sa-mi permiteti sa intru.

Se crispeaza vizibil. Totusi da drumul clantei, dar ramane ca strajerul dac lipit de usa si de carca mea. Il simt nervos. Sa fiu cu bagare de seama, zic:

– Un pas inapoi, va rog, ca sa nu va lovesc cu usa?

Face un pas mic, foarte mic, inapoi. Practic tot in carca mea ramane. Bag capul si intreb repede din usa, ca sa nu-i creez spaime suplimentare:

-Buna ziua, merge POS-ul?

-Nu, striga vanzatoarea cu masca din fundul magazinului.

-Pana la ce ora tineti azi deschis?

– Pana pe la opt jumate.

– Multumesc, revin.

Dau sa plec, insa strajerul, care Citește restul acestei intrări »

Politică și epidemiologie (III). Dictatura „experților” medicali de pandemie este tehnocrație aplicată

In Dubii, Solutii on aprilie 14, 2020 at 3:29 am

Dacă noul virus SARS-CoV2 și pandemia COVID19 au ceva realmente inedit, este felul în care sunt politizate și transformate în armă psihologică și geopolitică împotriva Occidentului, adică a lumii civilizate. Personal cred că este o oportunitate rară ca publicul larg, deopotrivă cu guvernanții, să inteleagă și memoreze aceste lucruri mai bine decât pană acum. Bunăoară, managementul pandemiei COVID19 este studiu de caz pentru tehnocrația medicală.

Comunism cu specialiști. Tehnocrația 2015

În noiembrie 2015, când protestatarii #Colectiv din Piața Unviersitatii (în general și în principal tineri studenți la „științe” sociale) strigau că vor guvern tehnocrat, am încercat să le explic la fața locului, vorbind cu fiecare, de ce nu e recomandabilă „tehnocrația”. E dictatura „experților”, dragilor. Comunism cu „specialiști”.  M-au privit cu suspiciune: sunteți de la Antena3? aveți microfon ascuns? vreți să spargeți protestul? Atât au înțeles.

Am scris apoi un articol [1]  în care am explicat pe înțelesul tuturor ce este tehnocrația, de la primii propovăduitori [Henri de Saint-Simon, Howard Scott] până-n zilele noastre [etatism stiintific, ingineresc] și de ce „strada” ar fi trebuit să vrea alegeri anticipate, nu guvernul tehnocrat Ciolos [inginer agronom] învestit de Dragnea [inginer PSD]. Foști colegi de liceu, de facultate și de generație s-au supărat pe mine: eram pesedista, cinică, inumană, nu-mi păsa de victimele Colectiv (?). Evident, nu înțelegeau nimic din ce spuneam eu sau din ce voiau ei.

Bine, ei nu înțelegeau nici în liceu sau facultate [înainte de 1989], din moment ce părinții lor erau Citește restul acestei intrări »

Politică, Ideologie și Epidemiologie (II) Frica și PseudoȘtiința

In Solutii, spaime on martie 29, 2020 at 11:11 pm

State of Fear 2020

State of Fear este titlul unui roman scris de Michael Crichton [1] și publicat în 2004, pe care l-am citit la recomandarea fratele meu, Alexandru Hâncu. State of Fear se poate traduce în două feluri: Starea de Frică sau Statul fricii, și fascinant este – fascinanta limbă engleză – că ambele variante ilustrează perfect subiectul romanului.

Publicul cititor a aflat de Michael Crichton (probabil la fel ca mine) citind mai întâi cărți precum Germenul Andromeda (1969), tradus si la noi. Autor de enorm talent și succes, cu peste 200 de milioane de volume vândute, publicul și mai larg i-a văzut numele pe genericele unor seriale și filme celebre precum ER (Spitalul de urgență), Jurassic Park, Rising Sun, Disclosure, Westworld, Coma, The Runaway, șamd, în calitate de creator, scenarist sau regizor. Puțini știu, însă, că Michael Crichton a fost mai întâi om de știință – absolvent de biologie antropologică și medicină la Harvard, medic la Boston, profesor la Cambridge – și că romanele lui de ficțiune nu sunt doar scrise cu talent extraordinar, ci și impresionant documentate. Crichton a fost un vizionar și fîn observator al naturii umane.

Actuala psihoză globală datorată SARS-CoV2/COVID19 m-a dus cu gândul la State of Fear și la avertismentul lui Crichton despre relația periculoasă dintre Frică, Politica și (Pseudo)Știință [2]

„Imaginați-vă o teorie științifică ce avertizează despre o criză iminentă și propune o soluție. Teoria capătă imediat suportul oamenilor de știință, politicienilor și celebrităților din lumea largă. Citește restul acestei intrări »

Politică, Ideologie și Epidemiologie (I) Sfârșitul Chinei magice?

In Dubii, Solutii, spaime on martie 23, 2020 at 6:34 pm

Dacă noul virus SARS-CoV2 și pandemia COVID19 au ceva realmente inedit, este felul în care sunt politizate și transformate în armă psihologică și geopolitică împotriva Occidentului în general și a Americii lui Donald Trump în special. Personal cred că este o oportunitate rară ca publicul larg, deopotrivă cu guvernanții, să înțeleagă și memoreze aceste lucruri mai bine decât până acum.

 

Donald Trump avea dreptate

Dintre toți liderii importanți ai lumii, Donald Trump este primul care și-a reconfigurat încă din campania electorală 2016 politicile comerciale și de securitate față de China, încetând s-o mai considere partener corect, de încredere. Mulți au râs: o prostie, exagerează. Alții s-au opus vehement: e rasist, fascist, nazist, e împotriva economiei libere de piață, ăsta este protecționism, naționalist stupid.

 

Faptul ca Stânga americană, din principiu antiamericană, sau Europa. antiamericană prin tradiție prostească, l-au criticat n-ar trebui să fie o surpriză: este Citește restul acestei intrări »

Stânga culturală – efecte și mutații. Schimbarea percepției prin limbaj

In Dubii, Solutii on februarie 25, 2020 at 8:53 pm

Stanga crede ca poate schimba realitatea si substitui adevarul prin limbaj. Aceasta este motivatia reala a Corectitudinii Politice, adica tinta  politiei cuvintelor, si  propagandei mincinoase.

 

The sense of reality

 

Sigur ca realitatea obiectiva nu poate fi schimbata prin cuvinte. Insa mintind si inventand permanent platitudini criptice (nonsensuri, absurditati) sau denaturand sensurile traditionale ale cuvintelor pana la inversiune, Stanga culturala – propaganda si intelectualii ei -, reusesc sa schimbe perceptia asupra realitatii si comportamentul unei parti din public. Asa se intampla ca unii oameni nu mai disting adevarul de minciuna si realitatea de fictiunea ideologica.

Exemplele sunt nenumarate si nu sunt noi. Cele mai recente merg de la „islamul e pace” sau utilizarea cuvantului corect politic „gen” (gender) in loc de „sex” (corespunzator celor doua sexe biologice), pana la „extrema dreapta” (far-right) sau „dreapta alternativa” (alt-right) care pot insemna deopotriva orice sau nimic, functie de context. Un exemplu concret, de ultima ora, este comentat de prietenul Vlad Modoran (absolvent de „stiinte” politice la Universitatea Bucuresti si jurnalist), pe pagina lui de Facebook: Citește restul acestei intrări »

De la un delir „jurnalistic” la altul. Fenomenul A3, continuarea

In Solutii on februarie 21, 2020 at 5:21 pm

Dana Grecu nu mai revine la A3 pentru ca „vede altfel”. Oare?

Mai tineti minte zilele de glorie ale Antenei 3? Ma refer la perioada 2006-2014  [in august 2014 le-a fost incarcerat pentru o (mult prea) scurta perioada sponsorul principal, Voiculescu Dan] cand aceasta televiziune a reusit o frumoasa performanta nationala: au suspendat de doua ori abuziv, fara niciun motiv legal, acelasi presedinte de tara care se intampla sa fie principalul adversar politic al patronilor. A doua suspendare, cea din vara lui 2012, a intrat in istorie ca „tentativa de lovitura de stat”, pentru ca asta a fost: o lovitura de stat constitutionala [1] numai partial esuata, din pacate; o schimbare de regim politic nesanctionata nici macar de subreda noastra constitutie, cu atat mai putin referendar, care ne afecteaza pana in ziua de azi.

Nu, secta politica  parlamentara, varful de lance al mafiilor economice nationale   dominate de PSD, n-ar fi reusit aceasta performanta fara contributia nepretuita a principalei lor oficine de propaganda mincinoasa, Antena 3. In caz ca nu va mai amintiti – amnezia istorica si politica este patologie sociala contemporane – va ajut eu:

„Nu-i metafora nici gluma ce spun acum, e un semnal de alarma: fenomenul politico-mediatic A3 este si va ramane o crima la adresa mentalului colectiv. O crima impotriva culturii noastre sociale, a sanatatii psihice si emotionale a unei parti consistente din populatie. O aberatie care ar trebui tratata ca atare, adica evacuata natural, legal si definitiv din randul mass-media romanesti, si niciodata replicata.[…]

O institutie media licentiata oficial ca televiziune de stiri […] a dezinformat, manipulat, mintit si calomniat ani de zile, sistematic si programatic, deseori in limbaj submediocru si subuman,  pe oricine le-a stat in cale, pe marginea unei marote unice: jos Basescu si reformele initiate / simbolizate de acest om politic, respectiv anticourptie, jutitie independenta, modernizarea statului, orientarea pro-occidentala.

In aceasta “intreprindere”, A3 a fost legitimata institutional si cultural (cultura sociala) de un numar important de institutii publice si reprezentanti de marca ai elitelor politico-mediatice si intelectuale[…]

Sub aceasta falsa si dubla legitimare – institutionala si culturala – A3 si afiliatii, alaturi de toate institutiile media ale trustului voiculescian, au facut praf profesia si etica jurnalistica, si o buna parte din mentalul colectiv. Citește restul acestei intrări »

Iohannis n-a greșit nici constituțional, nici politic, când l-a desemnat tot pe Ludovic Orban premier

In Solutii on februarie 7, 2020 at 7:12 pm

Nu e un secret faptul ca, in primul mandat, actualul Presedinte a avut pozitionari cel putin controversate in ce priveste atributiile sale constitutionale. Am criticat argumentat aceste erori politice si legale, si acest blog sta marturie.

Poate ca n-a avut consilierii potriviti. Sau poate ca i-au lipsit curajul, stiinta si viziunea necesare pentru a se lua la tranta politica si constitutionala cu cei care masacreaza Constitutia in ultimii 7 ani pana la limita schimbarii de regim politic niciodata sanctionata de electorat, deci nedemocratica si ilegala. Cu PSD, da.

De data asta, insa, desemnandu-l din nou pe Ludovic Orban pentru functia de premier, n-a gresit nici legal, nici politic.

Cateva lucruri merita intelese aici si reiterate pana cand vor fi intelese pe scara larga.

1.Despre interpretarea constitutiilor

Legile constitutionale, ca orice legi, se exprima in cuvinte care trebuie atent observate. Fiecare nuanta semantica, fiecare virgula, fiecare constructie sintactica este importanta pentru interpretarea literala si gramaticala corecta. Pentru interpretarea sistematica, conteaza, de asemenea, locul propozitiilor in fraza, al paragrafelor in alineat, al alineatelor in articol, al articolelor in capitol, si al capitolelor in titluri. In fine, dar nu in ultimul rand, pentru a-i descifra corect spiritul (intentia legiuitorului), legea trebuie analizata (si in context) istoric.

Constitutiile insa, ca legi fundamentale si de maxima generalitate, mai prezinta o particularitate care face ca uneori (sau deseori) interpretarea lor sa fie controversata: judecatorul constitutional, la fel ca cel care le executa (pune in practica) are atat dreptul cat si datoria de a le intepreta politic. Pentru ca legea constitutionala este de fapt legea celor mai importante drepturi si libertati politice (in sens larg).

Asadar, interpretul constitutional, fie el judecator sau demnitar, spre deosebire de judecatorul comun, nu poate si nici nu trebuie sa incerce sa eludeze viziunea politica din ecuatia aplicarii principiilor constitutionale. Diferenta decisiva dintre interpreti fiind ca unii au conceptii antidemocratice si iliberale, menite sa protejeze interesele si privilegiile guvernantilor, iar altii doresc apararea drepturilor si libertatilor individuale ale Citește restul acestei intrări »

Brexit and the lessons our Eurocrats missed

In Solutii on februarie 4, 2020 at 1:00 am

The wise thing when confronted with failure is to learn its causes and try to eliminate them. Instead, our Eurocrats continue to ignore or deny the real cause of Brexit, which is the recipe for even more failures.

Brexit is a failure of the Union … And yes, there is a lesson to learn … The lesson is to deeply reform the Union … said Guy Verhofstadt Wednesday, 29th of January 2020, in his opening statement at the EP session that sanctioned the Withdrawal agreement of UK.

So far, correct: Brexit actually is a failure of EU, the Union actually needs profound reforms and the Eurocrats actually need to learn some important lessons from here. Except they keep demonstrating they haven’t learned much about the reasons of Brexit nor about the vital reforms the Union needs.

For instance, the same Guy Verhofstadt, former MP negociator in chief for Brexit, thinks that EU must push towards nullifying the self-governing rights of the Member States, since preserving national identity and sovereignty is a ‘nightmare’ that should end. He actually sees the good future of the Union as a Super-State-empire-like, ‘wihout opt-in, whitout opt-outs, without rebates, without exceptions’, a rival to America which he considers to be one of the enemy empires as much as Russia or China (while India is in his view the largest ‘democracy’ in the world – socialist, of course). These are his political understandings and strategic views, and he’s not the only Eurocrat who thinks alike.
pic.twitter.com/asW7C5YK7A

At the same time, Ursula van Der Leyen, the current President of the European Comission, thinks that the main priority of EU is the climate thing, lately rebranded officialy as ‘climate neutrality’, that should become the main issue of the cooperation between EU and UK. On the other hand, Michel Barnier, Head of Task Force for Relations with the UK, seems to understand yet some things: that being a ‘European citizen’ is not and must not become a substitute for the national identity and the loialty to our countries, nor should the Union overrule the democratic will and vote of the European people or Member States.

Perhaps is not quite a coincidence that Mr Barnier has a political past as a conservative republican while Guy is an old time leftist masquerading as neoliberal within the radical Left party ALDE and Ursula is a leading pawn of progressivism within Angela Merkel’s party.

However, Citește restul acestei intrări »

First, know your enemy. Robert Spencer’s unparalleled essentials

In Solutii on ianuarie 3, 2020 at 8:23 pm

There are 15 years since, in the aftermath of 9/11, Madrid 2004 and London 2005 Islamic terror attacks, while trying to understand their reasons and what’s next, I read my first Robert Spencer book. It was The Politically Incorrect Guide to Islam 2005, which along with Bat Ye’Or’s Eurabia and David Cook’s Understanding jihad, also published that year, put me on the right track to seek and find the truthful answers about those realities.

There are 7 years since 2013, when I started to familiarize the Romanian public with Mr Spencer’s one of a kind work of comprehensive research and analysis of Islam, jihad and the causes of the irreconcilable conflict with the rest of the world.

2013 was the year when the British citizen Lee Rigby was brutally slaughtered by two Muslims in broad day light, in London. The response of the British „conservative” government Cameron and then Home Secretary Theresa May was not to protect their peaceful citizens and voters against the growing internal and imported jihad, but to further prevent freedom of speech about it and officially forbid Robert Spencer and Pam Geller to enter UK teritorry under the pretext they could somehow harm (?) the British public. The actual reason was the two peaceful American scholars are publicly and articulately telling politically inconvenient truths about Islam and the West, and they actively defend the freedom of speech in general.

The sense of reality

For reasons of utmost stupidity and irresponsability regarding the very societies they rule, the western elites – political, academic and media elites – refuse to learn the truth about Islam, though they could easily do it for instance from the valuable content of Mr Spencer’s public work. Romanian elites make no exception; they have simply echoed so far the western leading cultural fantasies such as Islam is peace or the false assumption that the religion of Islam has nothing to do with Islamic terrorism.

Our elites refuse to aknowledge what the leaders of Islam tell us openly every day and double it by their deeds: that Islam, its religion and culture, remain fundamentaly hostile to any non-Muslim society, and incompatible with Citește restul acestei intrări »

Lecția Brexit (VII). Au vrut alt referendum și l-au avut. Boris Johnson, primul dintre politicienii pro-Brexit, a recâștigat detașat ce pierduse Theresa May: majoritatea parlamentară conservatoare

In Dubii, Solutii on decembrie 13, 2019 at 9:21 pm

Votul de ieri, din Marea Britanie, a contrazis decisiv, a patra oara consecutiv, expertologia MSM [mainstream media] si sondajele preelectorale. Intai s-a intamplat in 2014, cu ocazia referendumului pentru independenta Scotiei. Apoi la alegerile din 2015, cand David Cameron a castigat la diferenta mare alegerile parlamentare tocmai pentru ca a promis referendum pentru parasirea Uniunii Europene – ceea ce majoritate britanicilor isi dorea demult. S-a repetat in 2016, la referendumul Brexit. A patra oara a fost ieri.

Cateva lucruri merita reiterate cu aceasta ocazie. Primul ar fi ca democratia britanica inca functioneaza in ciuda detractorilor sau adversarilor ei, si nu este ce cred Hugh Grant, mass-media tip BBC, Gardianul, Economistul britanic, laburistii sau epistocratii. https://www.independent.co.uk/arts-entertainment/music/news/general-election-results-celebrity-reactions-lily-allen-hugh-grant-stormzy-boris-johnson-a9245056.html

Dupa toate aparentele, majoritatea adultilor britanici de toate varstele si nivelele de educatie este mai greu de mintit decat a crezut elita remainer-ilor si stie bine ce vrea, pentru ca vrea demult, nu de ieri. Cei mai multi britanici vor sa-si rezolve problemele interne autonom nu dupa inteleptele dictate ale continentului UE, si sunt dispusi ca pentru asta sa plateasca pretul.

Pentru cei care n-au inteles nici acum de ce vor britanicii Brexit, recomand reluarea acestor date despre traditia, cultura social-politica si democratia insulare, altele decat pe continent; sunt 6 texte despre lucruri pe care, din pacate, nu le invatati la scoala sau facultate, si nu le cititi in MSM nationale sau internationale, desi sunt istorie si realitate consacrata:

https://ihincu.wordpress.com/2019/09/04/lectia-brexit-vi-nu-brexiterii-nu-sunt-nici-psdisti-nici-nazisti-nici-tampiti/

Apoi, daca vorbim de democratie, libertate si votul de ieri din Marea Britanie, as insista  asupra catorva puncte de reflectie de interes general pe ambele maluri ale Atlanticului,  care privesc relatia dintre guvernanti si guvernati. As incepe cu normele care ar terbui sa fundamenteze conduita politicienilor intr-o  democratie moderna si liberala, care democratie exista numai Citește restul acestei intrări »

România educată sau imbecilizantă? Ce n-au înțeles Președintele și guvernul PNL despre educație

In Dubii, Solutii on decembrie 5, 2019 at 5:55 pm

Una din principalele acuze aduse candidatului prezidential Iohannis, care se rasfrange direct asupra PNL, pentru ca PNL este partidul de suport, acuzatie legitima care i-a antagonizat un segment important din electorat, a fost viziunea despre educatie. Ceea ce Klaus Iohannis a prezentat publicului spre dezbatere sub numele de „Romania Educata”. Nu-i spun proiect, asa cum l-a intitulat domnul Iohannis, sau program, pentru ca nu este: in cel mai bun caz vorbim de o viziune personala (?) sau o proiectie subiectiva si vaga asupra viitorului sistemului romanesc de educatie.

Un proiect in domeniul educatiei presupune o analiza serioasa si propuneri concrete fundamentate pe cercetari sociale si psiho-pedagogice serioase. Nu e cazul. Ce a prezentat de fapt Presedintia sub numele „Romania educata” a fost mai degraba un soi de material prost de propaganda electorala si corecta politic, scris in noua limba de lemn a Stangii contemporane – de unde si suspiciunea sau perceptia publica de neomarxism. Criticile si reactiile de adversitate au fost si raman justificate, mai ales intr-o tara in care calitatea sistemului de educatie este in picaj de sapte decenii tocmai din cauza guvernantilor comunisti sau neocomunisti, antedecembristi sau postdecembristisi, si ideiilor lor despre „reeducarea maselor” conform ideologiilor si metodologiei specifice Stangii.

Am fost curioasa sa aflu cine au fost de fapt autorii inutilului material scris. Surse interne mi-au confirmat ca este vorba in primul rand de actualul ministru al educatiei, doamna Anisie, profesoara de limba romana „la un liceu de top din Bucuresti” – titra ziare.com – cu doua masterate in Management Educational, respectiv Integrare Europeana si problematica sociala, fost consilier prezidential.

Daca PNL si Klaus Iohannis cred ca asa vor castiga mai multe voturi si, totodata, contracara efectele catastrofale asupra creierului natiei produse de cele sapte decenii de reeducare etatista controlata intai de sovietici si PCR, apoi de demnii lor urmasi, oamenii PSD, sunt cu mintea pe Marte. Adica se inseala.

Oamenii chiar s-au saturat ca lor si copiilor lor sa li se impuna de catre stat, prin Ministerul Educatiei, ce sa gandeasca si invete in general. S-au saturat de monopolul autoritatilor centrale asupra antigandirii si prostvorbirii. S-au saturat de monopolul birocratic-administrativ asupra selectiei personalului didactic si continutului programelor scolare. Cu alte cuvinte, Citește restul acestei intrări »

Alt fel de politică. După 30 de ani, e timpul pentru schimbarea paradigmei electorale

In Solutii on noiembrie 10, 2019 at 3:53 am

Politica romaneasca are nevoie de o resetare serioasa. Punct si de la capat, altfel. Asta indica, mai clar ca niciodata, prezenta campanie si oferta electorala prezidentiala. Sunt cel putin trei lucruri pe care ultima luna electorala le-a relevat si sunt de natura sa conduca la aceasta concluzie:

1. Incapacitatea actualelor partide parlamentare de a selecta din randul lor candidati prezidentiali plauzibili si potriviti pentru epoca in care ne aflam, si care sa ridice probleme serioase ocupantului curent al functiei prezidentiale.

Nici macar actualul Presedinte, domnul Iohannis, care este favoritul indiscutabil al acestor alegeri, nu este candidatul optim pentru Romania. In fine, asta este ce s-a putut mai bun la acest moment, les jeux sont faits. Insa cu atat mai mult merita sa reflectam serios la cauzele pentru care nici macar PNL, al doilea cel mai mare si vechi partid postdecembrist, sub o conducere mai onesta si mai orientata spre liberalismul de dreapta decat pana acum, nu a putut produce un candidat mai bun, reprezentativ pentru identitatea (clasic liberala) pe care si-o declara.

2. Incapacitatea partidelor de a pregati si prezenta electoratului, din timp, lideri convingatori si reprezentativi.

3. Lipsa de coerenta si consistenta ideologica si doctrinara a candidatilor, a tuturor, in frunte cu favoritul.

Toate acestea denota in primul rand lipsa de perspectiva (gandire si strategie) pe termen mediu si lung, care afecteaza atat succesul electoral, cat si capacitatea de a guverna coerent si durabil. Oamenii s-au saturat de incropeli si sloganuri la minut. S-au saturat de candidati fabricati peste noapte sau de promisiuni electorale inconsistente, incoerente si in general neonorate. Guvernarile romanesti din ultimii 30 de ani pot fi acuzate de multe, numai de coerenta nu.

Politicienii nostri isi construiesc programele si campaniile electorale la minima rezistenta si la cel mai de jos standard, pornind de la status quo-ul cel mai facil: slabiciunile si discreditarea adversarului. Pe continut, lipsa de principii stabile si dezorientarea ideologica sunt boala cronica a programelor si propunerilor candidatilor.

Dar cel mai grav mi se pare ca politicienii nostri s-au obisnuit sa considere imaturitatea, slaba noastra constientizare si cultura democratica (prezente in egala masura la ei si la electorat) ca pe o fatalitate invincibila: astia suntem de la Caragiale incoace, cu asta (ne) jucam, la asta ne adaptam. Or, politica de stat nu e o joaca, iar abordarea asta e cea mai proasta din atatea posibile: sa tintesti spre cea mai „ieftina” si efemera solutie – gratificare imediata, a ta si a a electoratului -, cu cele mai costisitoare  rezultate de durata: stagnarea, sau mai bine zis balteala social-politica a unei intregi societati.

Cu ce ar trebui sa inceapa resetarea politicii romanesti, dupa 30 de ani de asemenea cutume gresite?

Cu alta viziune politica. De dreapta, da. Si cu alta atitudine fata de alegatori, de respect si incredere in partea buna din oameni: daca nu-i minti, daca ai rabdare sa le explici ce anume vrei si de ce, si mai ales daca ii responsabilizezi spunandu-le un adevar esential, anume ca fara suportul si implicarea lor permanenta, pe termen lung, nu doar la vot, nu poti infaptui nimic durabil ca politician, atunci mult mai multi te vor asculta si ti se vor alatura.

Totul ar trebui sa inceapa, prin urmare, cu asumarea si promovarea de catre liderii partidelor care se pretind de dreapta a setului fundamental de principii clasic liberale („conservatoare” in lumea anglo-americana), pe care nu le-am inventat noi, insa pe care altii le-au pus deja in practica de succes, vreme indelungata.

Fara principii si doctrina coerenta de dreapta liberala sau conservatoare, praful se va alege permanent de orice efort de buna guvernare, adica de orice efort de a scoate Stanga din capul oamenilor si de la guvernare. Pentru ca asta ne lipseste de 30 de ani si ne trebuie mai acut ca niciodata: principii si politici de dreapta, nu alta Stanga, mai proaspata, mai educata sau mai „civilizata”, cum viseaza unii pentru „echilibrul democratic” (de exemplu domnul Plesu si alte vedete intelectuale).

Principiile si viziunile politice nu se stabilesc si asuma in an electoral, pe graba si oportunitate,  ci intr-o viata – este primul motiv pentru care niciodata nu m-au entuziasmat candidatii „tineri, frumosi si liberi”; pentru ca sunt inevitabil liberi de maturitatea si experienta necesare. Campaniile electorale nu se pregatesc si candidatii nu se selecteaza cu cateva luni inainte de alegeri – atunci ii faci publici si indeplinesti formalitatile birocratice necesare candidaturii.

Un bun politician stie lucrurile astea. Stie ca o campanie electorala eficienta incepe a doua zi dupa ce s-au incheiat cele mai recente alegeri si nu inceteaza niciodata – decat, poftim, in orele/zilele alea de pauza ridicol stabilite de legile noastre electorale inaintea scrutinului si in ziua scrutinului. Stie ca o campanie electorala de succes nu se reduce la ceea ce definesc ca atare, in mod ridicol, legile noastre electorale – afise, clipuri si dezbateri electorale televizate sau online, moderate si cronometrate de cine stie ce nevolnic la moda.

O buna campanie electorala inseamna sa prezinti publicului permanent si consecvent principiile tale de guvernare  – pentru asta candidezi, nu-i asa, ca sa guvernezi? Inseamna sa reactionezi public la timp, coerent si consistent cu aceste principii, atat la chestiunea politica a zilei, cat si la problemele profunde si de durata care preocupa cetatenii, pentru ca de votul si suportul lor ai nevoie permanent ca sa guvernezi.

Politicianul bun nu asteapta invitatie pentru a intra in competitie de idei cu altii – fie si din acelasi partid. Se zbate permanent sa-si afirme viziunea si principiile, si isi construieste profilul de lider cel putin din ziua in care s-a hotarat sa devina membru de partid, daca nu dinainte – nu cred ca, in epoca istorica actuala, in secolul asta, la fel ca-n cel trecut, un candidat asa-zis independent, adica fara partid, are vreo sansa de succes la mize mari de nivel local sau national.

Politicianul inteligent si matur nu-si schimba principiile si viziunea politica de la o zi la alta, de la un eveniment la altul, in sistem real politik. Nu spune ce crede ca vrea publicul sa auda – abia asta e populism in cel mai jalnic sens -, ci ce stie bine si isi asuma cu mult inainte, respectiv convingerile, argumentele si solutiile de guvernare bazate pe ele si pe realitate.

Politicianul de succes nu asteapta sa-i defineasca altii, colegii sau publicul, principiile si agenda, ci merge el catre ceilalti sa si-o promoveze si sa convinga.

Nu in ultimul rand, politicianul adevarat stie ca cea mai eficienta campanie electorala se face offline, in fata oamenilor,  in contact viu, direct, cu ei, nu prin intermediul ecranului televizorului, computerului sau telefonului.

Asa se face, in linii mari,  politica buna in democratie si libertate, daca vrei sa fii luat in serios, sa ai succes si sa ajungi, la un moment dat, sa guvernezi sau reformezi durabil.

Pentru asta politicianul si candidatul trebuie sa aiba nu numai vocatie de lider, ci si destula experienta de viata si (auto)educatie relevanta (istorica, politica, economica, institutionala). Si un anume caracter. Caracterul si morala conteaza cu atat mai mult in politica, unde tentatia puterii face ravagii, iar expunerea publica este inevitabila.

In fine, politicianul bun stie ca si tacerile, inactiunile sau absentele, nu numai vorbele si actiunile, se vad, se interpreteaza, au semnificatie si influenteaza perceptia electoratului. Erorile sunt inevitabile – numai cine nu respira, nu greseste-, insa cele onest si curajos asumate se iarta mai usor decat fofilarile.

N-a spus nimeni ca-i usor, dar asta inseamna sa fii un bun politician si guvernant. Niciunul dintre candidatii prezidentiali de azi nu are acest profil, dupa aceste criterii esentiale, desi toti au antecedente, demnitati si functii in care au fost propulsati  politic, ba unii au imbatranit (urat)  schimband carnete de partid. De aici lipsa de entuziasm si de incredere in candidati, adica insuccesul acestei pretinse competitii electorale. Pentru ca este o campanie ratata.

Pana cand candidatii si partidele nu vor schimba reteta politica si electorala dupa care functioneaza de 30 de ani – fusereala oportunista, incropeli ideologice si propagandistice – nimic nu se va reforma si construi durabil in societatea si guvernarea romaneasca. In schimb increderea in politicieni va continua sa scada. Rezultatele vor fi si ele pe masura: de la dreapta la stanga tot stanga, si democratia liberala in asteptare.

Ceea ce nu inseamna ca maine nu voi vota. Sigur ca voi vota. Cu fireasca lipsa de entuziasm datorata ofertei electorale, insa cu speranta ca optiunea mea va ajuta la pastrarea sansei pentru alt fel de politica, mai buna, in viitor. Uneori democratia si libertatea inseamna si asta, sau numai asta: diminuarea riscului de a le pierde pe amandoua. Nu-i putin lucru. Pentru asta voi vota maine si nici nu-i atat de greu precum pare. In fond, realist vorbind,  n-am de ales intre Hitler si Stalin. In schimb, va reamintesc ca va fi a patra oara consecutiv cand candidatul PSD va pierde alegerile prezidentiale si marturisesc ca ma bucur sincer sa pun si eu votul si umarul, acum la fel ca de fiecare data. Prin urmare nu fiti tristi,  votati si va bucurati, ca aveti de ce.

Pe data viitoare!

 

O banalitate atât de ignorată: PSD ne guvernează de 30 de ani. Consecințe (I)

In Solutii on iunie 23, 2019 at 6:59 pm

Banal = lipsit de originalitate; obișnuit, comun

Cine-si ignora trecutul e condamnat sa il repete. Este o afirmatie banala, din categoria evidentei flagrante totusi permanent ignorate, care merita amendata: cine-si ignora trecutul nu poate intelege nici prezentul, si cu atat mai putin viitorul. Consecinta? Stagnare sau regres in loc de real progres. Valabil atat pentru indivizi cat si pentru societati.

Vedeti, uneori a trece pe plan secundar sau a ignora un lucru banal echivaleaza cu a nega realitatea si a ramane captiv in cea mai rea. Din motive banale si ele – care incep fie cu dispretul fata de banal dublat de dorinta de originalitate, fie cu exasperarea sau oboseala cauzate de repetarea banalului – acest lucru li se intampla chiar celor mai inteligenti indivizi a caror ocupatie curenta este tocmai analiza numitorului comun al realitatii omenesti.

Acesta este, printre altele, motivul pentru care banalitatile care privesc realitatea sociala se pare ca trebuie repetate toata viata, oricat de nesuferit ar fi procedeul. Azi voi repeta (a nu mai stiu cata oara, dar nici nu mai conteaza) o realitate banala pentru mine (din pacate o noutate pentru multi altii) care a devenit pernicioasa pana-n maduva tuturor generatiilor actuale. Realitate care de banala ce este prea putini o constientizeaza si i se opun inteligenti si eficient:

Distrugerea accelerata a sistemului national de educatie si de informatie (mass-media) a produs o ruptura profunda si generalizata a mentalului national de realitate. In aceasta privinta, rolul PSD fost PCR nu este nici marginal, nici accidental, ci primordial, si se manifesta in continuare mult mai complex si profund decat se intelege.

In termeni institutionali, politici si democratici asta se traduce prin faptul ca majoritatea concetatenilor mei nu mai intelege prea bine de ce sau ce voteaza. In termenii vietii de zi cu zi, inseamna ca oamenii nu mai inteleg de ce opteaza si pentru ce opteaza in general, zilnic si banal, sau cu ce consecinte. Cu alte cuvinte sunt lipsiti aproape cu desavarsire de reperul corect si de perspectiva temporala sau spatiala asupra realitatii prin care navigheaza. („Spatial” se citeste aici in sens larg, nu doar geografic, ci si geopolitic, economic si cultural) Citește restul acestei intrări »

Ofertă americană pentru democrația românească în an electoral

In Dubii, Solutii on iunie 8, 2019 at 5:07 pm

„Conservatori” români, Ambasada SUA și importanța votului într-o democrație funcțională

Dacă vă imaginați că toți românii care-și asumă public identitatea „conservatoare” știu ce-și asumă, ce fac, ce spun, sau că ar avea vreo legătură cu ceea ce se înțelege în SUA sau în țările Occidentului prin conservatorism, sunteți naivi sau paraleli cu realitatea. Același lucru rămâne valabil și în tabăra „progresistă” românească.

Dacă vă imaginați că ce trece acum drept activism „conservator” românesc n-ar fi infiltrat sau reprezentat pur și simplu de activiști, trolli și propagandiști în misiune ocupațională de bază pentru instigarea la, sau menținerea percepției publice antioccidentale și antiamericane, sunteți și mai naivi sau paraleli cu această realitate. Același lucru rămâne valabil și pentru tabăra „progresistă” și europenistă românească.

Aveți în continuare un exemplu:  ofertă concretă din partea ambasadei SUA la București utilizată ca instrument de propagandă antiamericană de un „conservator” autohton. (numele neimportant; utilizez exemplul în scop stric informativ si educativ)

Bunăoară, pe pagina personajului citim ca argument antiamerican și împotriva administrației Trump următoarele:

„Ambasada SUA a lansat o procedură deschisă ONG-urilor românești, prin care acestea vor concura pentru o finanțare cu care să organizeze un program promovare a „votului informat” la alegerile prezidențiale de la finalul anului. „Beneficiarii” vor fi cetățenilor de 55-85 de ani din regiunile rurale din sud-estul României, rămase fiefuri ale PSD și după alegerile europarlamentare de luna trecută.

Să ne imaginăm pentru câteva momente activiștii de la ONG-uri față cu „știrbii retrograzi” din fiefurile PSD. Vor fi, probabil, aceiași activiști care promovează „educația sexuală contraceptivă” („avortul este bun”, etc.) în rândul copiilor și adolescentelor.

„Tovarăși, știm că trăiți într-unele din cele mai întunecate, din cele mai obscurantiste județe ale României retrograde. Dar sunteți foarte norocoși. Mulțumită fraților mai mari de la Ambasada Americii, Citește restul acestei intrări »

Noile Patimi: minciuna, amnezia și ignoranța. Decreștinarea prin opțiunea import jihad

In Dubii, Solutii on aprilie 22, 2019 at 9:52 pm

Teribila amnezie, suicidara ignoranță

Europenii vor avea acum ocazia sa invete pe viu, din experienta directa, istoria musulmana pe care au ignorat-o la scoala. Natiunile europene care vor intelege astfel, la prima mana, ce inseamna islamul si se vor trezi la realitate, au o sansa buna de autoprezervare. Cele care vor ramane prea Corecte Politic pentru a se confrunta lucid si ferm cu aceasta realitate vor pieri, pentru ca a ramas prea putin de salvat din constiinta si identitatea lor originara.

Asta scriam in toamna lui 2015, la inceputul valului masiv de imigratie musulmana: https://ihincu.wordpress.com/2015/10/28/singurul-beneficiu-al-invaziei-musulmane-lectia-experientei/

Singurul lucru care s-a schimbat de atunci incoace este ca unele dintre natiunile Europei occidentale care n-au inteles atunci consecintele dramatice ale optiunii import jihad, desi le-au experimentat deja direct si tragic, par a fi ajuns sa se obisnuiasca, ba chiar sa le placa. In acelasi timp, cu cateva exceptii notabile, societatile europene care nu s-au confruntat cu masacrele, violentele si tragediile jihadului din Franta, Germania, Marea Britanie, Suedia sau Belgia, cred cu nesabuinta ca ignorand realitatea si urmand aceeasi cale „multiculturala” lor nu li se va intampla. Teribila amnezie si suicidara ignoranta …

 

Bisericile Europei ard

„La cel mult o ora de cand flacarile se ridicau peste Notre Dame – la un moment cand nicio explicatie nu putea fi oferita de nimeni – autoritatile franceze se grabeau sa spuna ca focul a fost un „accident” si ca „incendierea premeditata a fost exclusa”. Aceste remarci sunau ca toate declaratiile oficiale ale guvernului francez dupa atacurile din Franta ultimului deceniu.

Incendiul de la Notre Dame a survenit intr-o perioada cand atacurile impotriva bisericilor din Franta si Europa se multiplica. Mai mult de 800 de biserici au fost atacate in Franta numai in 2018.

Bisericile Frantei sunt goale. Numarul de preoti este in scadere iar preotii activi sunt fie foarte batrani fie veniti din Africa si America latina. Religia dominanta in Franta este acum Islamul. In fiecare an, biserici sunt demolate pentru a face loc parcarilor sau centrelor comerciale. Moschei sunt construite peste tot si sunt pline.” scrie Guy Milliere in articolul Arderea Notre Dame si distrugerea Europei Crestine publicat azi de Gatestone Institute. https://www.gatestoneinstitute.org/14107/notre-dame-destruction-christian-europe

 

Romania crestina arde, desi bisericile sunt inca in picioare

In Romania anului 2015, guvernul PSD Ponta-al-nu-stiu-catelea dona in folosinta comunitatii musulmane un teren proprietate publica in zona de lux si de Nord a capitalei pentru construirea unei mari moschei cu centru de studii islamice. Citește restul acestei intrări »

În Săptămâna Patimilor Nôtre Dame arde, iar devotații lui Allah celebrează

In Dubii, Solutii on aprilie 16, 2019 at 3:08 am

Istoria conteaza. Religia conteaza. Simbolurile conteaza.

Poate ca jihadistii n-au provocat incendiul, insa in mod cert il sarbatoresc. Multi musulmani cred ca ruinele si distrugerea structurilor non-musulmane sunt marturia adevarului islamic, asa cum Coranul sugereaza, anume ca ramasitele civilizatiilor anterioare non-musulmane sunt un semn al pedepsei lui Allah pentru cei care resping adevarul: „Inainte de voi, multe legi s-au statornicit. Umblati prin lume si vedeti care-i sfarsitul mincinosilor.” (Coran 3:137) – scrie Robert Spencer https://www.jihadwatch.org/2019/04/allah-est-grand-muslims-laugh-celebrate-as-blaze-destroys-notre-dame-cathedral-during-holy-week

Notre-Dame-burning

Nu cred in coincidente. Desigur, printre autoritatile sau MSM europene nimeni nu stie (sau nu vrea sa stie?) daca incendiul de la Nôtre Dame a fost provocat sau accidental, si cu atat mai putin care ar fi fost intentiile eventualilor incendiatori. Nimic nou, mai ales intr-o epoca in care principala preocupare a autoritatilor si MSM europene este sa nu raneasca sensibilitatile suspectilor de serviciu. N-ar fi corect politic.

Totusi ….

In lumea catolica si protestanta a inceput Saptamana Patimilor care precede una din cele doua mari sarbatori ale crestinatatii. In lumea suspectilor de serviciu este o perioada de mare impact simbolic religios pentru ucideri in masa si distrugerea simbolurilor crestinatatii, mai ales in ultimii ani. Kenya 2 aprilie 2015, Universitatea Garissa, 147 de morti, crestini; Bruxelles 22 martie 2016, 35 de morti si 340 de raniti; Stockholm 7 aprilie 2017, 5 morti, printre care si o fetita de 11 ani, si 14 raniti … Nu mai vorbesc de ce li se intampla crestinilor din tarile majoritar musulmane.

Sigur, faptul ca acum, la inceputul Sfintei Saptamani crestine, spendidul si emblematicul simbol al religiei crestine, catedrala Nôtre Dame arde, ar putea fi o simpla coincidenta devastatoare. Numai ca e din ce in ce mai greu sa crezi in coincidente cand stii ce stii, vezi ce vezi si intelegi ce intelegi, ca de exemplu importanta simbolurilor religioase si culturale ale civilizatiei noastre …. pentru inamicii ei. Nu, din pacate simbolurile religioase si culturale ale Europei – nu degeaba cunoscuta de secole sub numele de „Crestinatate” – nu par sa mai conteze atat de mult pentru europeni, cat pentru cei hotarati sa le distruga.

Notre Dame Musulmani rad

Poate ca e timpul ca, indiferent de cauza distrugerii splendidei catedrale, acum, in Saptamana Patimilor din Era noilor patimi, Citește restul acestei intrări »

Stânga și Sindromul Stockholm. Morala contează, viziunea contează și adevărul mai mult decât toate

In Dubii, Solutii on aprilie 6, 2019 at 6:37 am

Exista unele predispozitii psihoemotionale care il fac pe individ sa incline spre stanga sau spre dreapta politica, la fel cum unii se nasc stangaci, adica isi folosesc reflex si neconditionat mana stanga ca mana dominanta. De aici ideea ca, probabil, fara utopiile etatiste si egalitariste concepute in laboratoarele intelectuale ale diversilor impostori sau psihopati, apoi impuse oamenilor obisnuiti de conducatori cu minti si caractere bolnave, sustinatorii Stangii politice ar fi ramas la fel de putini ca stangacii mainii –  din cate stim, de la Neanderthal incoace, ultimii raman o mica minoritate, undeva sub 10% din populatie.

In fapt, la o privire mai atenta, veti constata ca, cel putin in societatile relativ libere si democratice, nici acum, dupa mai bine de un secol si jumatate de infiltrare, presiune sau  teroare ideologica sistematica, stanga nu ajunge la putere pe votul majoritatii populatiei, ci a unei minoritati  active (electorale, propagandistice si civice), una eclectica, formata la randul ei din mai multe minoritati marginale. Uitati-va numai la cifrele absolute si procentele raportate la intreaga populatie, nu la procente electorale, cati sustin activ si hotarat viziunile Stangii, din convingere chiar si acum, Citește restul acestei intrări »

Right versus Left. Real freedom against madness by ideological design

In Dubii, Solutii on aprilie 2, 2019 at 2:27 am

Freedom is first a state of mind.  You were born with it, but you may lose it if not  properly learned, nurtured, intelligently trained and vigorously defended. You may very well live in the most free society of all, with the best  official protection for your civil and political liberties, yet never be free as long as your mind isn’t free and wise enough to understand and accept the framework of good freedom.

Real freedom always comes with the understanding and acceptance of your natural limits: limits of your mind, body and soul. Trying to constantly overachieve against your natural limitations is not freedom, but pure captivity inside a disturbed, unwise or insatiable ego. Constantly seeking recognition for what you are not and never will be is the worst prison of all. They both lead to self-destruction eventually.

Same thing happens with social and political freedom: not knowing nor accepting the civilized limitations of liberty, pushing to break them, won’t bring more individual freedom, but anarchy [moral and/or institutional] and less to no protection at all for actual freedom.

Wouldn’t it be nice if Citește restul acestei intrări »

Dreapta de Stânga și Islamul. Creștinii, cetățeni de rang inferior în Marea Britanie a „conservatorilor”

In Dubii, Solutii on martie 29, 2019 at 12:22 pm

„Ministerul de interne britanic a respins cererea de azil inaintata de un crestin, refugiat iranian. Acesta, pasibil de pedeapsa cu moartea in tara sa, a motivat in cerere ca a trecut la crestinism pentru ca, spre deosebire de islam, acesta este o religie pasnica. Ministerul de interne britanic i-a dovedit ca nu-i asa, citand in scrisoarea de raspuns mai multe pasaje din violenta carte care este Biblia. Ministerul de interne britanic a respins anul trecut si cererea de azil inaintata de Asia Bibi, pe motiv ca un raspuns pozitiv ar putea cauza reactia violenta a numeroasei comunitati pakistaneze, care s-ar fi simtit ofensata ca una care a stat 10 ani in inchisoare in Pakistan, pentru ca l-a “blasfemiat” pe Mohammed, primeste azil tocmai in Marea Britanie. Ministerul de interne britanic este condus de un pakistanez.” Stefan Morosan, martie 2019, Facebook

Intr-adevar. Saptamana trecuta, ministerul de interne britanic (Home office) condus de conservatorul Sajid Javid – nascut in Marea Britanie intr-o familie de imigranti pakistanezi si care se autoidentifica drept musulman non-practicant – a respins cererea de azil polici formulata in 2016 de un cetatean iranian, fost musulman convertit la crestinism, cu o justificare cel putin socanta: aceea ca CRESTINISMUL NU ESTE O RELIGIE PASNICA – dar ce bine ca islamul este – citand totodata pasaje biblice abil decontextualizate. Si daca s-ar fi oprit aici …. Ei bine nu, in scrisoarea de respingere a cererii de azil (AIR), ministerul a tinut sa-si bata joc de credinta crestina a iranianuui, citez:

You affirmed in your AIR that Jesus is your saviour, but then claimed that He would not be able to save you from the Iranian regime….It is therefore considered that you have no conviction in your faith and your belief in Jesus is half-hearted. (Traducere: Afirmati in cerea dvs de azil ca Isus este salvatorul dvs, apoi sustineti ca el nu va va putea salva de regimul iranian. De aceea consideram ca nu aveti convingeri religioase autentice si  credinta dvs in Isus este superficiala.)

Superficiala sau nu, legea islamica [shariah] bazata pe scripturile islamului prescrie  chiar pedeapsa cu moartea pentru apostazie, iar tribunalele iraniene asa-zis seculare, aplica in mod curent pedespe grele cu inchisoarea pentru convertire la crestinism sau propovaduirea publica a religiei crestine. Numai anul trecut, pastorul crestin Victor Bet-Tamraz, sotia sa Shamiram Isavi, alaturi de musulmanii convertiti la crestinism Amin Afshar-Naderi si Hadi Asgari au fost condamnati Citește restul acestei intrări »

Rolul și independeța jurnalistului. Presa are nevoie de mai multă libertate, nu de mai multă reglementare

In Dubii, Solutii on martie 28, 2019 at 12:55 am

Traim vremuri de deruta generalizata, in care buna parte din public a observat demult ca principala sursa de fake news sunt  MSM – mainstream media – transformate in instrumente de propaganda stangista.

Din exasperare,  unii oameni – nu doar la noi, ci pana si in SUA care inca au mai multa presa libera decat Europa – cer mai multa reglementare a presei, in vederea tragerii la raspundere a celor care mint publicul sistematic pe agenda ideologica a Stangii universale, incepand cu marile centrale  de propaganda tip CNN, NYTimes, BBC. Gresit! Presa nu trebuie controlata legislativ mai mult decat este. Dimptoriva. Presa trebuie eliberata de controlul politico-ideologic de autoritate – de exemplu, eu as abroga maine 90% din legea audiovizualului, adica toate atributiile de control al continutului pe care le are Consiliul National al Audiovizualului, mentinandu-i doar rolul tehnic, de acordare a licentelor de emisie functie de frecventele libere, si atat. Pentru calomnie avem codul civil, iar pentru minciuni avem publicul care nu-i atat de prost pe cat cred ei.

Notez, de asemenea,  caunii oameni se afla in confuzie cu privire la rolul si utilitatea jurnalistului. De exemplu, o doamna (jurnalist!) spune: ” jurnaliștii ar trebui sa prezinte fapte concrete fără opinii personale, adica sa prezinte episteme si nu doxa.” Gresit si aici. pentru ca si epistemele presupun doxe – iar doxa jurnalistica nu-i de ici de colo, e mai importanta si mai dificila decat se intelege.

Sa sintetizam:

Presa [scrisa si audiovizuala] este interfata dintre public si realitati pe care omul obisnuit nu are nici timp, nici metoda, nici acces – legitimatie sau acreditare de presa – sa le afle singur. Rolul presei, prin urmare, este sa caute aceste informatii, – adica ADEVARUL – si sa le redea publicului cat mai inteligent, onest si cu talent. In acest sens, exista presa generalista si presa de specializata – politica, sport, mancare, divertisment,  gradinarit, samd – si trei feluri de jurnalism: de investigatie, de opinie si de relatare.

Relatarea. Aici functia jurnalistului este sa prezinte rapid, eventual in direct daca vorbim de audiovizual, fapte sau declaratii brute culese si consemnate de el sau de alte surse – reporteri, agentii de presa sau alti oameni care pun rapid la dispozitia jurnalistului informatia, fie prin viu grai, fie sub forma unei inregistrari audiovizuale. Cel care relateaza nu face decat sa descrie contextul – loc, data, persoane, circumstante – in care a luat la cunostinta despre un anume fapt sau declaratie. Daca Citește restul acestei intrări »

Terorismul este un mesaj. Noua Zeelandă și marii vinovați

In Dubii, Solutii on martie 17, 2019 at 6:22 pm

Ce urmeaza nu veti citi in fosta mare presa internationala transformata in marea farsa propagandistica planetara pe care o voi numi in continuare MSM (mainstream media). Pornind de la cazul Noua Zeelanda, ce urmeaza este descifrarea si esentializarea a trei mesaje: al terorismului musulman antioccidental, al rarisimilor teroristi antimusulmani occidentali si al autoritatilor occidentale.

 

I. Cazul Brenton Tarrant, date si declaratii oficiale

Pe 15 Martie 2019, 50 de persoane sunt ucise si tot atatea ranite in doua moschei din Christcurch, Noua Zeelanda, in urma unui atac armat. Suspectul Brenton Tarrant, alb, in varsta de 28 de ani, nascut in Australia, este imediat arestat si pus sub acuzare, iar identitatea si viata lui dezvaluite publicului in detaliu – minus manifestul de 73 de pagini in care autorul explica ce anume a motivat actiunea lui. Pana la data atacului, Tarrant fusese un cetatean pasnic, cu o viata normala.

Autoritatile si MSM  se declara socate. Insa nu atat de socate incat sa nu-l numeasca imediat pe Tarrant „extremist de dreapta, terorist violent”, desi nu este clar pentru nimeni ce anume ar fi de dreapta in motivatia macelului de la moschee – poate cineva sa-mi indice in ce manual, program,  teorie sau doctrina politica de dreapta liberala sau conservatoare este prescrisa uciderea in masa a civililor? Cu toate acestea, in cazul Tarrant, nu observam ezitari de tipul celor care invaluie frecventii teroristi musulmani care ucid strigand „Allahu Akbar” – acest misterios strigat de lupta care, in opinia analistilor vestici, nu ar avea legatura cu religia sau cu zeul islamului, deci este imposibil ca ura fata de crestini, evrei si ceilalti neredinciosi in Allah si Coran sa motiveze frenezia ucigasa musulmana.

Tot din MSM aflam ca regina Angliei se declara „adanc intristata”. Deeply saddened.

Angela Merkel, tot adanc intristata, declara: „Jelesc alaturi de neozeelendezi si concetatenii lor care au fost atacati si ucisi din ura rasiala in timp ce se rugau pasnic in moscheile lor. Suntem alaturi de ei impotriva acestor acte de terorism”.

https://www.mirror.co.uk/news/uk-news/breaking-new-zealand-terror-attack-14139681

Ce NU aflati de la MSM si NU jeleste niciun oficial occidental este:

– ce anume l-a motivat in mod real pe Brenton Tarrant,  motivatie descrisa in manifestul de 73 de pagini publicat in Citește restul acestei intrări »

Singura soluție de libertate într-o lume complicată

In Solutii on martie 13, 2019 at 4:30 am

Comunismul vechi sau nou rămâne o religie politică, atât dpdv al cauzei totalitare mesianice, salvaționiste, cât și dpdv al felului mistic, transcendent, ilogic, în care este îmbrățișat de adepții lui. Magia comunismului nu dispare câta vreme istoria este uitată și mitologia lui reinventată.

Așa se face că societatea și clasa noastră politică sunt pline de comuniști anti-comuniști. Pare o glumă, știu, fiind o contradicție în termeni. Dar nu e. Este realitate perfect ilustrată, de exemplu, de fenomenul userist-cioloșist, și de felul în care este receptat de susținătorii lui: cu disperare și devotament mistic, ca orice religie politică.

Cauza primă? Veche de când lumea: incapacitatea de a gândi până la capăt dublată de o exemplară ignoranță pe care diplomele universitare și succesele antreprenoriale sau de carieră intelectuală nu le exclud, dimpotrivă, în zilele noastre prea des le încurajează.

De aceea insist: una din dificultățile majore ale vremurilor prezente și viitoare vine din faptul că întreaga viață socială și privată este și va rămâne politizată, dar mai ales ideologizata stângist mai mult ca niciodată. Așa stând lucrurile, singurii care se vor putea orienta corect în realitate sunt cei care vor stăpâni conceptele fundamentale ale utopiilor stângii versus doctrinele realiste ale dreptei, alături de istoria celor mai influente curente de gândire și mișcări politice.

Ați crezut, nu-i așa, că după 1989 ați scăpat de comunism și de învățământul politic – marxist și obligatoriu pe vremea dictaturii comuniste. Ați crezut, nu-i așa, pentru că asta vi se spune permanent, că am intrat într-o era postideologică, în care Stânga a murit și nimeni, cu atât mai puțin cei care au trăit comunismul, nu va mai cădea în capcanele lui. Desigur, v-ați înșelat, iar Jean Francois Revel a explicat briliant cum și de ce în „Marea paradă – Eseu despre supraviețuirea utopiei socialiste” (una din puținele lucrări de referință pe domeniu traduse și la noi, în anii 2000), concluzionând la final:

„Pare de necrezut că mai pot exista astăzi oameni, destui la număr, încercați de nostalgia acestui tip de societate [socialistă cu înaintare spre comunism, nota mea], fie în totalitate, fie în „fragmente separate”. Și totuși așa stau lucrurile. Lunga tradiție – două milenii și jumătate -a operelor utopice, uimitor de asemănătoare în cele mai mici detalii în privința rețetelor de edificare a Cetății ideale, atestă un adevăr: sub masca unui demon al Binelui, ispita totalitară este o constantă a spiritului omenesc, în cadrul căruia a fost și va fi întotdeauna în conflict cu aspirația către libertate.”

Așadar, că vă place sau nu, adevărul este că Citește restul acestei intrări »

Apropo de identități personale sau naționale. Locul și limitele fiecăruia

In certitudini, Solutii on martie 3, 2019 at 10:01 pm

Este pe cat de dificil, pe atat de important sa te raportezi corect la lumea exterioara. Presupune cea mai dificila forma de realism, respectiv dubla cunoastere de sine si a lumii inconjuratoare, in coordonatele esentiale. Incapacitatea de a o face este, as zice, una din principalele surse de esec personal sau national.

Luam de exemplu relatia romanului actual cu lumea larga. Raportarea fata de Occident in general, si fata de Uniunea Europeana si America in special, descriu, poate, cel mai bine problema.

Bunaoara Occidentul. Ori e tot rau, deci respingem in totalitate institutiile (politico-economice, democratice, religioase, culturale) care au facut din lumea crestin-occidentala cea mai libera, prospera si avansata (din toate punctele de vedere) civilizatie cunoscuta de om. Ori e tot grozav, dar nu stiu cum se face ca inghitim de acolo mai degraba ce trage inapoi si tinde sa distruga aceasta civilizatie, respectiv comunismul vechi sau nou, respectiv marxismul clasic sau cultural.

Cu Uniunea Europeana, romanul pare si mai transant: in or out! Ori inauntru cu umila supusenie a rudei sarace si tampite, de la tara; ori Roexit acum, degraba, pentru ca, se stie, Romania este la concurenta cu Marea Britanie (Brexit), una din primele puteri economice si militare ale lumii, fost Imperiu (unul dintre cele mai mari si civilizatoare din toate timpurile), care in sec 11 infiinta universitati crestine (Oxford, apoi Cambridge, respectiv a doua si a treia cea mai veche universitate din lume cu functionare continua), in sec 13 punea bazele separatiei puterilor statului si libertatilor individuale cetatenesti prin Magna Charta, iar in secolul 20, alaturi de America, salva Europa continentala de Hilter. Aceste repere, singure, va pot da dimensiunea handicapului istoric, cultural si democratic inevitabil cu care intram in competitie cu lumea larga. Romania a avut prima Universitate in 1864, la Iasi, iar din cele 7 constitutii ulterioare succesive, niciuna, nici din cele monarhice, nici din cele republicane,  n-a reusit sa includa mecanismele vitale ale unei democratii moderne functionale, cu drepturi si libertati fundamentale eficient garantate. O problema de traditii si de consimtamant.

Dar parca si mai debusolata este raportarea la America si „americani”. Aici, pana si proamericanii rateaza esentialul. Luam de exemplu un comentariu care mi-a cazut recent sub ochi, formulat de o trendsetter-ita de opinie, ferm antistangista, suportera activa a crestinismului, a miscarii antiavort si antiLGTB,  a conservatorismului de dreapta, a trumpismului si a Israelului – deci, Citește restul acestei intrări »

Alegeri americane. Trump câștigă pentru republică și republicani

In Solutii on noiembrie 7, 2018 at 9:58 pm

Parlamentul SUA, Congresul adica

Azi dimineata s-au incheiat alegerile parlamentare americane de la jumatatea mandatului prezidential (midterm elections). Importante. De majoritatea parlamentara depinde punerea in aplicare a buna parte din programului politic al Presedintelui (seful executivului american). Pentru cei care nu stiu, cateva precizari prealabile:

In America, deputatii se numesc reprezentanti. Camera Reprezentantilor este camera inferioara, Mandatele reprezentantilor sunt de doi ani, iar numarul lor este stabilit periodic proportional cu populatia fiecaruia din cele 50 de state (deci variaza). Prin urmare, statele mai populate au, teoretic, un numar mai mare de reprezentanti. Momentan, cele mai populate state, cu cele mai mari concentrari urbane si industriale se afla pe cele doua coaste si la granita – de aceea au si cel mai mare numar de imigranti ilegali; pe coaste si la granita ajung mai usor decat in centrul Americii, iar in orasele mari iti pierzi urma mai usor. Nu intamplator parte acele state sunt Democrate (albastre, de Stanga): democratilor nu le place America, nu le plac constitutia si legile ei, dar le place sa-i asiste pe cei care le incalca. SUA are in acest moment peste 20 de milioane de imigranti ilegali pe teritoriul ei, dintre care multi voteaza ilegal in statele democrate.

Senatul american are un numar fix de senatori: doi pentru fiecare stat. Adica o suta (in prezent confederatia nordamericana numara 50 de state). Mandatele senatorilor sunt de 6 ani. Insa, avand in vedere ca primul Senat american postconstitutional a fost impartit in 3 clase de senatori, cu trei tipuri de mandate – 2 ani, 4 ani, 6 ani – la fiecare doi ani, o treime din mandatele senatoriale expira.

Prin urmare, in SUA, Citește restul acestei intrări »

Din etica și metodologia Stângii. Mari „umaniști”

In Dubii, Solutii on octombrie 25, 2018 at 11:14 pm

Lucifer, primul si cel mai mare umanist

Nu mai e demult un secret, decat pentru cine nu vrea sa stie, ca Stanga – noua sau veche – e prietena si ucenica Diavolului.

Istoria la vedere a oricarui curent de gandire sau miscari de stanga are un numitor comun incontestabil: obiectivul si metoda. Obiectivul este schimbarea radicala, din radacini, a ordinii sociale si morale prescrise de Dumnezeu. Metoda este exploatarea si valorificarea pacatelor omenesti – minciuna, furt, ura invidie, vanitate, lacomie, promiscuitate, lene, unde includem si lenea mintii.

E istorie care se repeta. Istoria demonilor, convingerilor si tintelor tuturor marilor ideologi si activisti ai Stangii, de la Marx si Lenin la Chomsky, Jorge Bergoglio, Hilara sau Obama. De la bolsevism si stalinism la asa-zisul progresism sau neoliberalism. Desigur, cei mai multi oameni nu inteleg sau inteleg prea tarziu, dupa ce au facut explicit sau implicit, activ sau pasiv,  intentionat sau naiv, pactul cu partea intunecata a lumii – Diavolul e seducator si abil.

Ceea ce si mai putini constientizeaza, pentru ca putini ideologi sau activisti ai Stangii indraznesc sa afirme public, este ca sursa primordiala de inspiratie etica si metodologica a Stangii, ramane Lucifer. Unul dintre cei care, totusi, au avut onestitatea sa recunoasca acest lucru a fost Saul Alinsky – mentorul de tinerete al Hilarei Clinton – care, in 1971 publica manualul bunului activist revolutionar intitulat Rules for Radicals: A Pragmatic Primer for Realistic Radicals. Editia 1989 (Rutledge, este cea pe care am lecturat-o eu) e deschisa de trei citate introductive, printre care:

Lest we forget at least an over-the-shoulder acknowledgment to the very first radical: from all our legends, mythology, and history (and who is to know where mythology leaves off and history begins— or which is which), the first radical known to man who rebelled against the establishment and did it so effectively that he at least won his own kingdom —Lucifer.
—SAUL ALINSKY

Sa nu uitam sa-l honoram pe cel dintai radical al lumii: din toate legendele, mitologia si istoria (si cine poate sti unde se termina mitologia si incepe istoria sau ce e una si ce e cealalta), primul radical cunoscut de om, care s-a revoltat impotriva sistemului si a facut-o atat de eficient incat macar si-a castigat imparatia lui, a fost Lucifer … indeamna autorul.

Oricat ai incerca sa minimalizezi sau contesti intentia acestui tribut, intregul continut al Citește restul acestei intrări »

Referendum (VI). În fond, e doar o chestiune de bun simț

In Dubii, Solutii on octombrie 6, 2018 at 2:40 am

Daca referendumul nu trece, castiga PSD&co, si pierde toata Romania. Explicatii in atentia celor care „boicoteaza”.

Lista principalilor castigatori ai nevalidarii referendumului, in ordine:

1. PSD, cu sau fara Dragnea, isi va pune linistit in aplicare strategia nationala de reeducare parentala si scolara pe ideologii de gen – 2018-2025 -, pe care au convenit-o in numele Romaniei la Conventia de la Istanbul 2017. Aceasta  va costa peste 70 de milioane de euro pe an. Din banii dvs, nu ai lui Dragnea. [vezi episodul IV)] Deci PSD/ALDE are si mai liber la jaf strategic din bugetul de stat.

2. USR, Ciolos, Demos alaturi de tot oengismul romanesc LGTBist. Sponsorizarile bugetare pentru reeducarea dvs si a copiilor dvs vor putea continua si creste in voie, in timp ce libertatea de exprimare critica pe tema se va restrange, pentru ca „drepturile sexuale ale omului” si pentru ca „discriminare”. CNCD abia asteapta.

3. „Elita culta” (neo)marxista si anticrestina, care va umple media si institutiile de invatamant reeducandu-va, in frunte cu domnii Tismaneanu, Ionita, creativii de la Papaya Advertising (sa vedeti ce de clipuri pe „libertati” si „democratie” vor mai face), conform carora partizanii referendumului sunt, textual (citat complet, context si detalii pe link, episodul V):

criminali care ard copii pe rug, oamenii cavernelor, nazisti, bolsevici, penibili, neghiobi, pasunisti in zdrente, legionari, scelerati rasisti – KuKuxKlan ortodox -, tribali, atavici, fundamentalisti, misticoizi , banditi nationalisti desantati, dezmatati si decerebrati.

Lor li se alatura clasicii porpagandisti-progresisti-chipurile-antipesedisti Mungiu-Pippidi, Iancu de la DW, Danilet-zis-malparxis-juridic-pe-progres, plus mai domolii, dar la fel de iresponsabilii A.Plesu, M.Cartarescu si ucenicii lor.

Lista marilor perdanti:

1.Romania toata, care rateaza astfel o sansa istorica: primul referendum initiat exclusiv de cetateni, nu de autoritati, nu de partide, si care nu are un continut politic, ci de interes general pentru sanatatea acestei natii. (Detalii cu link in Referendumul si impostorii democratiei)

Ce n-ar fi dat francezii sa aiba un referendum ca asta cand le-au bagat pe gat Citește restul acestei intrări »

Referendum (V) Inamicii referendumului si Rușinea de a fi creștin. Deci marș la Reeducare!

In Dubii, Solutii on octombrie 5, 2018 at 4:31 pm

Păziți-vă de proorocii mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcați în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori. Îi veți cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini ? (Matei 7:15-16)

Inamicii referendumului

Din decembrie 1989 si Piata Universitatii „90 n-am mai asistat la un asemenea asalt mediatic impotriva poporului meu si a sanatatii lui mintale. La asemenea campanie de dezinformare, paranoida si desantata. Surpriza fiind ca de data asta varful de lance propagandistica e constituit din „elita culta” anticomunista/antipesedista (oare?), nu din nomenclatura de partid comunist.

Vorbim de Noua Stanga care crede ca progresul cultural sta in marxismul cultural, si-n pravalirea de gunoi peste preopinentii neconvenabili ideologic. Asta au inteles ei de la Occident ca ar fi libertatea si democratia. La vremuri noi, Oameni Noi! Si totusi vechi, pentru ca iata ce spunea Andre Breton in Manifestul Suprarealist 1930:

Totul ramane de facut, orice mijloc merita incercat, pentru a distruge ideile de familie, tara, religie”

Roger Scruton scria recent despre Manifestul lui Breton: „Breton cere un sistem de credinte care sa ofere o noua ordine si o noua forma de apartenenta la ea – una care va transforma toate relele, rescriindu-le in limbajul afirmarii de sine” (Fools, Frauds and Firebrands: Thinkers of the New Left, 2015, cap.2)

Sa vedem in continuare limbajul romanesc al noii (dez)ordini dorite.

 

Mizeria creativ-intelectuala. Decrestinarea

Cat de mult sa-ti dispretuiesti concetatenii si cat sa urasti Adevarul ca sa faci asa ceva ? Uite atat! De exemplu cat sa realizezi un videoclip in care „copiii referendumului” sunt arsi pe rug pentru ca parintii lor au votat DA „familiei traditionale”. Citește restul acestei intrări »

Referendumul (IV). Agenda LGTB post”căsătorie”: tot înainte spre spital!

In Dubii, Solutii on septembrie 30, 2018 at 4:01 am

 

Despre veselia homosexuala

In partea a III-a am vazut cum, sub presiunea politica a activistilor pentru „drepturile sexuale”, incepand din anii ’70, Asociatia Psihiatrilor Americani (APA) a scos din manualele de diagnostic medical homosexualitatea, abordand-o ca „orientare sexuala”. Au urmat alte tari occidentale si, finalmente, Organizatia Mondiala a Sanatatii, in 1992. In acest fel, psihiatria a fost inlocuita cu ideologia neomarxista la nivel global, iar psihoterapia (atat de necesara acestor oameni nefericiti) a fost inlocuita cu ” „gay affirmative pshychotherapy” – terapie afirmativa, adica de incurajare a afirmarii sociale a  tulburarilor sexuale. https://ihincu.wordpress.com/2018/09/15/referendumul-pentru-normalitate-iii-ghid-practic-istoria-pe-care-n-ati-invatat-o-la-scoala/

Asa s-a ajuns la celebrarea publica a patologiei sexuale. Care nu mai e patologie, nu-i asa, daca nu mai scrie in manualul medicinei corecte politic nu stiintific.

Bine, dar cine si ce a castigat cu asta? Aceste tulburari de comportament sexual exista de cand lumea, n-au afectat niciodata mai mult de o minoritate infima,  ridica aceleasi (triste) probleme psihoemotionale, iar noi vorbim aici doar de niste manuale si niste chestiuni de limbaj, nu-i asa?

Ei bine, nu-i asa.

Stiti sau nu stiti, Stanga este foarte atenta la limbaj, respectiv la denaturarea sensului uzual al cuvintelor. Cu limbajul golit de continutul lui traditional a cucerit reduta dupa reduta, pana cand a ajuns sa ingroape adevarul in minciuni seducatoare, sa promita raiul pravalind peste lume iadul, sa masacreze sute de milioane de oameni in numele umanismului, sa transforme tari intregi in puscarii in numele libertatii si sa anuleze democratia in numele ei.

A trait si Romania fenomenul, timp de 45 de ani. Comunism se cheama, iar reteta lui propagandistica ramane aceeasi ca a Corectitudinii Politice actuale: minciuna si impostura lingvistica plus sentimente nu argumente = confuzie. Reteta perfecta de manipulare a mintilor si caracterelor plapande. Nu tine cu oricine, dar tine atat cat ii trebuie Stangii sa opereze schimbari politice si sociale de masa.

Pe aceasta reteta a aparut Citește restul acestei intrări »

Referendumul și Impostorii Democrației

In Solutii on septembrie 28, 2018 at 12:20 pm

Asistam la un fenomen istoric si la un paradox fara precedent. Anume:

Referendumul din 6-7 octombrie 2018 este UNIC in istoria Romaniei din doua motive.

Primul.
Este prima data (de la Cuza incoace) cand un referendum national este initiat de cetatenii Romaniei, nu de o autoritate a statului sau de o elita politica.

Da. Referendumul din 6-7 octombrie 2018 este o initiativa PUR CETATEANEASCA, „de la firul ierbii”, cum se mai spune.

Un demers exclusiv civic, inceput in anul 2015 de catre un comitet de initiativa neafiliat politic, care a coalizat spontan sute de organizatii civile (nu politice), sustinute de 80 de mii de voluntari (retineti cuvantul „voluntar” si cautati-l in dictionar ca sa-l intelegeti bine) si de 3 milioane de semnatari, cetateni ai Romaniei. O enorma coalizare civica in jurul unui principiu si al unei institutii fundamentale in societatile moderne si civilizate: casatoria.

Este un demers pur democratic – si unic, repet, in istoria moderna a Romaniei – initiat in baza art.150 din Constitutia Romaniei. Demers care a parcurs in trei ani, in ciuda tuturor adversitatilor birocratice si politice, sub guvernari succesive si diferite, toate fazele procedurale prevazute de constitutie, inclusiv cea a aprobarii de catre parlament cu o larga majoritate (cel putin doua treimi din membrii parlamentului, spune constitutia) care a reunit nu doar membrii partidului la putere, ci si pe ai tuturor partidelor de opozitie.

Al doilea.
Este prima data in istoria postdecembrista a Romaniei cand un demers democratic (in cel mai bun sens al cuvantului) si de o asemenea anvergura are ca PRINCIPAL INAMIC NU PARTIDELE PARLAMENTARE, CI „ELITA” MASS-MEDIA CONVENTIONALE SI A MEDIILOR INTELECTUALE pretins anticomuniste si Citește restul acestei intrări »

Referendumul pentru normalitate. Ghid practic, de bun simț (II) Relax, e despre căsătoria normală, nu despre „familia tradițională”

In Dubii, Solutii on septembrie 13, 2018 at 4:58 pm

Ce veti citi in aceasta serie de articole, destinata clarificarii obiectivelor si utilitatii referendumului din 7 octombrie, nu veti gasi in presa conventionala, nu veti auzi la televizor sau la scoala, pentru ca este pe cat de adevarat, pe atat de „incorect politic”.

Inainte de a trece la partea a doua, recomand sa n-o ratati nici pe prima, daca doriti sa intelegeti corect contextul, logica referendumului si motivatia inamicilor lui:
https://ihincu.wordpress.com/2018/09/12/referendumul-pentru-normalitate-ghid-practic-de-bun-simt-i/

2. Referendumul nu este despre „familia traditionala”, ci despre casatoria normala si prevenirea proliferarii prin legiferare a celei anormale

Asta ar fi trebuit sa spuna, argumenteze si repete public continuu cei de la Coalitia pentru familie. Asta ar trebui insa sa inteleaga acum, in ultimul ceas, toti cei care au retineri in a participa la referendumul din 7 octombrie sau in a vota pentru revizuirea constitutiei in sensul introducerii definitiei CASATORIEI NORMALE.

Si sper ca intrebarea care se va gasi pe buletinul de vot sa reflecte cat se poate de clar si de simplu acest lucru si nimic altceva: ca in Romania, LEGEA FUNDAMENTALA RECUNOASTE sub denumirea de CASATORIE doar uniunea dintre un barbat si o femeie – NU dintre un barbat si un harem, dintre o femeie si un trib de masculi, dintre persoane de acelasi sex, dintre adulti si copii, dintre oameni si animale sau dintre alte combinatii si permutari rezultate din diverse alte orgii si perversiuni sexuale glorificate de ideologiile neomarxiste occidentale, sectia psihiatrie, de regula Citește restul acestei intrări »

Referendumul pentru normalitate. Ghid practic, de bun simț (I)

In intre ras si plans, Solutii on septembrie 12, 2018 at 8:02 pm

Sunt trei ani de cand zeci (in prezent sute) de asociatii si organizatii nonguvernamentale reunite in Coalitia pentru familie au initiat procedura de revizuire a constitutiei prin referendum, in scopul introducerii in constitutie a definitiei CASATORIEI NORMALE (personal consider gresita sintagma „familie traditionala”, voi explica de ce in aceasta serie de texte). De atunci incoace, am auzit un numar impresionant de ineptii (in special obiectiuni) cu privire la oportunitatea si fundamentarea acestei initiative. Greu de inventariat.

Totusi, acum, cand data referendumului a fost deja stabilita urmare a votului din parlament, mi-am propus sa reiterez cateva observatii si idei de bun simt, spre limpezirea mintii. Le voi trata simplu, scurt, pe intelesul oricarui adult cu drept de vot, si pe rand, pornind de la principalele obiectiuni fata de participarea si votul pozitiv la acest referendum – care se intampla sa alcatuiasca, cele mai multe, un adevarat compendiu de prostie.

1. „Nu votez pentru ca referendumul e sustinut si organizat de PSD”

Motivatia preferata a celor care indeamna la boicotarea referendumului, fie prin neprezentare, fie prin vot negativ, este ca aceasta initiativa legislativa este sustinuta prin vot parlamentar de PSDragnea, iar referendumul va fi organizat adminsitrativ de guvernul PSDragnea. Prin urmare, a participa la acest referendum sau a sustine aceasta initiativa de revizuire a constitutiei este ca si cum ai sustine PSD. (E ca si cum ai renunta la crestinism pentru ca Dragnea trece pe la biserica, sau au refuza sa mergi cu metroul pentru ca-i „construit de Ceausescu”; aceasta initiativa de revizuire a constitutiei nu apartine PSD; PSD doar se intampla sa compuna majoritatea parlamentara  careia tebuie sa i te adresezi obligatoriu intr-una din etapele procedurale necesare revizuirii constitutiei, cea prevazuta in art 151 din constitutie; sa mai adaug si faptul ca legea de revizuire n-a fost votata doar de parlamentari PSD si ALDE?)

Unii ar fi tentati sa califice aceasta constructie antilogica drept sofism sau paralogism. Eu ii spun mai simplu: prostie. Iata de ce:

Daca o lege este buna pentru om, pe mine personal nu Citește restul acestei intrări »

Nu-i țara voastră, măi dragă! Omagiu-parodie by ZDRANG, dedicat P(anaramei) S(ocial) D(emocrate)

In intre ras si plans, Solutii on august 23, 2018 at 9:37 pm

23 August 1944, pardon, scuzați, 2018. Români, rămâneți pe recepție. Avem un mesaj important, respectiv un OMAGIU dedicat PCR, pardon, ptiu drace, PSD. Grupul ZDRANG actualizează marele șlagăr al copilăriei noastre comuniste, „Partidul, Ceaușescu România”, pardon, Partidul, Liviu Dragnea, România. Darth Vader, entuziasmat, participă și el în șlapi la filmări – vezi imagini.

Producția video se lansează pe internet, inainte de miezul nopții. Entuziasm. Felicitări direct autorilor – cei care-i cunosc personal. Materialul video este preluat de partea din presă încă nevirusată total de PCR, pardon, drace, not again, de PSD, (realitatea.net, G4media, comisarul,  b1.ro, samd).

Este preluată și de partea nevirusata la cap din populație. Se distribuie pe pagini web, pe pagini publice sau private din rețelele de socializare, pe mail, pe platforme de comunicare telefonică, fiecare pe unde are și poate.

Rezultatul: agenții patogeni digitali ai PCR, pardon, Yoda, help,  ai PSD renunță la somn, se pun pe treabă, fac noapte albă și zi neagră, lucrând pe soft și algoritm ca să împiedice viralizarea. Se blochează cu ceasurile mailuri private, începând cu ale autorilor. Se raportează și blochează ca spam postări și pagini facebook. Scade brusc spre inexplicabil – pe naiba inexplicabil – traficul și vizibilitatea pe google-facebook-youtube. Ceva l-a scos din minți pe Nicolae C, pardon, pe Liviu D. Și postacii sunt ocupați în altă parte. Drace!

Totuși, anticorpii sociali nu dorm. În ciuda efortului abnegat al agentului patogen hi-tech, lumea insistă. Se tăvălește de râs și fredonează: Partidul PSD, Liviu Dragnea PCR, tra, la, la ….

Personal, după ce m-am Citește restul acestei intrări »

Asta nu e democrație, e ferma lui Dragnea. Zdrang, desteptarea!

In Dubii, Solutii on august 13, 2018 at 8:54 pm

Introducere: https://ihincu.wordpress.com/2018/08/11/nu-va-amagiti-psd-este-pcr-dar-nu-e-tara-lor-ne-vom-intoarce/ Si acum intram in subiect:

D’ale „legitimitatii democratice”. Lideri PSD/ALDE, reactii la protestele din 10-12 august.

“Bărbați, femei, copii, nu se iartă nimic”
„Trebuiau mitraliați, nu stropiți cu apă”
„Venim 1 milion și vă călcăm în picioare”
“Un glonț în cap așa- ziselor mame”

Pesedisti declaratii 10 august 2018

Faptul ca 3 miloane de romani continua sa voteze aceste asa-zise partide nu are legatura cu democratia, ci cu faptul ca unii prefera dictatura si animalele in locul libertatii si oamenilor.

Faptul ca peste 10 milioane de romani le-au permis sa ajunga la putere cu majoritate parlamentara absoluta in 2012 si 2016, prin pasivitate si refuz de a vota, nu are nicio legatura cu democratia, ci cu lipsa de informatie, educatie, constiinta democratica si contact cu realitatea: au fost incapabili sa inteleaga mecanismele si consecintele ajungerii la putere a coalitiei specimenelor astora.

Faptul ca multi romani tot nu inteleg ca asta-i dictatura nu democratie si trebuie sa inceteze; faptul ca inca nu reactioneaza nici macar civic, se datoreaza aceleiasi lipse de informatie si educatie civica, politica si democratica elementare.

Cea mai mare reusita a PSD=PCR este asta: ruptura creierului natiei de realitate, prin distrugerea presei profesioniste si a sistemului de educatie. Acestea sunt rezultatele: Citește restul acestei intrări »

Nu vă amăgiți: PSD este PCR! Dar nu e țara lor. Ne vom întoarce!

In certitudini, Solutii on august 11, 2018 at 4:32 am

Ce-a fost in seara asta a mai fost si am mai trait. In decembrie 1989. In iunie 1990. Mi-as fi dorit sa nu mai fie niciodata. Dar iata ca nu se poate.

In decembrie 1989 si iunie 1990, un regim comunist dement a dat ordin ca protestatarii antiguvernamentali pasnici, neinarmati, din Timisoara si apoi din Bucuresti, sa fie atacati, haituiti, batuti si omorati. Acelasi lucru l-am trait din nou, in Bucuresti, in seara de 10 August 2018. Se cheama comunism. Se cheama represiune impotriva propriului popor. Se cheama dictatura si trebuie sa inceteze. Nu mai exista nicio diferenta intre Dragnea, Ceausescu si Iliescu. Nicio diferenta intre PCR si PSD. Este aceeasi eterna Ciuma Rosie.

10 August 2018, de la fata locului

Am plecat de acasa in jurul orei 7pm. Greu de ajuns la locul de adunare. In Piata Victoriei am ajuns in jurul orei 8pm. Calea Victoriei pana spre Lemnea, Calea Buzesti, Lascar Catargiu (fost Ana Ipatescu) pana spre Piata Romana erau pline. Om langa om, ca-n autobuz. Oameni pasnici de toate varstele. Prieteni cu care m-am intalnit mai tarziu, dupa ce au reusit sa traverseze piata spre noi dinspre Muzeul Antipa, ne-au spus ca la fel era si pe Aviatorilor si Kiseleff.

In drum spre Piata ne-am intalnit cu o cunostinta, femeie, bugetara, venita cu fetita. Fetita respira greu: dadusera deja cu gaze lacrimogene. Cine? De ce? Neclar. Unii spun ca din cauza unor provocatori. Unde? Care? Ma uit in jur si dau un ocol, cat se poate. Lume curata, civilizata. Absolut niciun motiv pentru o interventie politieneasca brutala.

„Demisia!”. „Nu plecam!”. „M..E PSD!”. S-a strigat continuu pana Citește restul acestei intrări »

Apel la inteligență. Acum v-ați găsit să dați în Iohannis?

In Solutii on august 5, 2018 at 5:21 pm

Nimeni nu-mi poate reprosa ca ma numar printre adulatorii lui Iohannis sau ai oricarui personaj politic local sau international – politica nu trebuie abordata emotional, ci rational, critic, pragmatic si dinamic. In fapt, critica (obiectiva si argumentata) la adresa ratarilor politico-institutionale repetate (si deseori uriase) ale lui Iohannis au facut obiectul si subiectul a zeci de texte pe care le-am scris inca din decembrie 2014 – blogul si pagina de facebook stau marturie. Dar are si critica asta rostul, momentul si contextul ei. Bunaoara, nu cred ca discursul lui Iohannis la Congresul PNl era moment de critica.

Sigur, cand Presedintele tace, e pasiv sau gafeaza in situatii de incredibila oportunitate nu doar pentru el, ci pentru societatea, democratia si ordinea de drept romaneasca, masacrate sistematic si programatic de PSD, sigur ca merita si trebuie criticat. De ce? Din doua motive:

1. In speranta ca poate-i ajunge la urechea relativ autista si opinia celor care l-au ales si mandatat sa-i reprezinte – poporul, da – si se hotaraste sa-si corecteze prestatia in acord cu fisa constitutionala a postului prezidential, cea care-i impune, printre altele, sa vegheze la buna functionare a constitutiei si autoritatilor statului, si la punerea in acord – medierea dintre – societate si guvernanti.
2. Spre stiinta si limpezirea mintii publicului larg – constientizare ii mai spune – cu privire la rolul si functiunile prezidentiale; pentru a sti si oamenii mai clar  ce si de ce trebuie sa ceara politicianului ales si mandatat de ei prin vot.

Pe de alta parte, este Citește restul acestei intrări »

Libertatea de exprimare si limbajul sunt arme democratice legitime si redutabile. Pour un mouillé PSD

In intre ras si plans, Solutii on iulie 30, 2018 at 8:22 pm

Doua idei de retinut si un mesaj

1. Libertatea de exprimare este, alaturi de vot, cel mai puternic instrument de mentinere a unei democratii functionale. Libertatea de exprimare nu e ce cred prea multi dintre concetatenii mei. Nu e doar ce va place sa auziti. E si ce nu va place, dar trebuie exprimat liber pentru ca e adevarat – iar pe minciuni nimeni n-a construit nimic bun niciodata.

2.Limbajul este o arma democratica mult subestimata. Corect adaptat contextului si inamicului, devine una redutabila.

Incetati asadar cu falsa pudibonderie lingvistica. In cazul PSD si valului de cuvinte tandre, iubitoare,  la adresa lor, nu mai vorbim nici macar de corectitudine politica, ci de ipocrizie. Daca nu sunteti in stare sa spuneti lucrurilor (pe care toti le ganditi si simtiti) pe nume – numele corect, de dictionar – si vi se pare ca limbajul unor concetateni ar fi prea „radical” sau “vulgar”, macar lasati-i pe ei s-o faca, nu mai strambati din nas. Asta e vremea adevarurilor radicale care se intampla sa fie pe cat de urate, pe atat de vitale, si care trebuie rostite ca atare. Faptul ca voi muriti de frica – intelectualista, narcisista sau oportunista – e treaba voastra. Dar e bine sa intelegeti ca frica si impotenta voastra lingvistica nu e catusi de putin nobila in contextul de fata, si nu profita nimanui, nici macar voua – si asta pe termen mult mai scurt decat va imaginati.

Realitatea acum si aici, nu alta data, nu in alta tara

Ma lovesc in ultima vreme de Citește restul acestei intrări »

Este Dumnezeu de dreapta? O „dereglare” (I)

In Dubii, Solutii on iulie 25, 2018 at 11:27 pm

Context

„Daca religia tot e inevitabila in istorie, stau și mă întreb de ce n-avem și creștini cu opțiuni politice de stânga. Dumnezeu pare, la noi, ”de dreapta”. Suntem dereglați și din acest unghi.” – Teodor Baconschi, teolog si doctor in antropologie religioasa si istorie comparata a religiilor. https://bogdancalehari.wordpress.com/2018/03/18/ingrijorarile-domnului-baconschi/

Prin urmare, un teolog roman crestin, diplomat si politician vechi, asumat conservator de dreapta, se intreaba public de ce nu avem crestini cu optiuni politice de stanga, deoarece a considera ca Dumnezeu e „de dreapta” ar fi o dereglare. Cred ca aceasta idee nastrusnica merita o dezbatere publica serioasa – in sensul de cat mai serios argumentata -, banuiala mea fiind ca dl Baconschi nu este nici pe departe singurul cetatean roman sau planetar framantat de abordari si paralelisme similare intre religie si diverse curente de gandire si practica politica.

Abordarea pe care v-o propun in acest sens este fundamental diferita de a teologului roman citat, si porneste de la teologi occidentali, de alta factura si anvergura:

“Chiar în fața scepticismului radical, este necesar și rezonabil să ridicăm chestiunea lui Dumnezeu uzând de rațiune, și făcând-o în contextul tradiției creștine. […]

Occidentul a fost prea multă vreme pus în pericol de aversiunea față de chestiuni care-i fundamentează raționalitatea, și nu poate decât să sufere în continuare astfel. Curajul de a angaja întreaga amploare a rațiunii, iar nu negarea grandorii ei – acesta este programul cu care Citește restul acestei intrări »

Londra, Marx și Trump. Old news. Keep calm!

In Dubii, Solutii on iulie 16, 2018 at 8:07 pm

Panica e specialitatea lor

Si a ajuns Donald Trump la Londra in „vizita de lucru” – „work visit”, relateaza CBS.

Cum reflecta mass media mainstream (MSM) turneul Britanic si european al presedintelui american? Dupa cum era de asteptat: cu aroganta si ostilitate. Dar mai ales cu dispret fata de adevarurile brutale dar binemeritate pe care Trump le-a aruncat fara retineri in fata liderilor Europei.

Acest tratament mediatic n-ar trebui sa fie o surpriza, din moment ce elitele politico-mediatice europene sunt, in majoritate coplesitoare, de stanga si antiamericane, iar situatia nu sta mai bine nici peste ocean – da, stanga americana este la fel de anti-America.

Totodata, parte din reteta mediatica stangista e panica. Fie ca are de atins o tinta, de doborat un inamic sau de deturnat atentia de la o realitate amenintatoare de care ea insasi este raspunzatoare, Stanga, prin masinaria de propaganda, are abilitatea extraordinara de a starni panica-n populatie. Asa se face, de exemplu, ca buna parte din omenire a ajuns sa fie mai inspaimantata de presupusa „incalzire globala” decat de jihadul prezent la colt de strada. Asa se explica faptul ca publicul european si american este inspaimantat de „amploarea” protestelor londoneze anti-Trump. „Masive”, „imense” si alte epitete din ciclul „vaz enorm si simt monstruos” descriu prezentarea mediatica si sentimentul indus publicului larg. Iar teama se autoalimenteaza constatand prezenta printre protestatari a Citește restul acestei intrări »

În an centenar, comuniștii noi și vechi cheamă haosul. Tot înainte spre disoluția statului!

In Solutii, spaime on iulie 7, 2018 at 7:49 pm

In caz ca n-ati plecat inca din tara, v-ar putea interesa urmatoarele:

1. Iulie 2012 reloaded? Nu, mult mai rau

La fel ca-n iulie 2012, masinaria de vot a functionat. Si-au trecut prin Camera deputatilor sutele de modificari aduse codului penal. Ei intre ei, impotriva unei tari. Pentru ca pot.

Unii sunt disperati. Gata, s-a terminat. E tara lor. Altii spun ca-i reluarea verii lui 2012, cu o escaladare fara precedent. Nu e reluarea, nici escaladarea, ci continuarea: nefiind opriti la vot in 2016 sau de Presedinte in ocaziile epocale oferite pentru alegeri anticipate, de ce sa se opreasca? Au inteles ca au cale libera si accelereaza, fireste, ca sa finalizeze ce au inceput acum 6 ani: o schimbare de regim politic dintr-unul aspirational democratic intr-unul infractional generalizat, cu legi votate de ei. Despre asta vorbim acum, nu doar despre coruptie.

Iar oamenii inteleg mai putin decat in iulie 2012, pentru ca inamicul de serviciu nu mai este o persoana – atunci era „dictatorul Basescu” – ci ceva abstract, care nu e explicat corect nici la scoala, nici in mass-media de impact. Se cheama stat de drept normal, nu criminal, fara de care democratia moderna si minima noastra libertate si bunastare nu pot exista. Se cheama regimul criminalitatii organizate si generalizate pe care astia vor s-o ridice oficial la rang de politica de stat. Asta au votat.

Inamicul de azi al PSD este ultima reduta a statului modern si civilizat, pe care ei vor s-o darame: Citește restul acestei intrări »

De ce tot America. Zece motive

In Dubii, Solutii on iulie 4, 2018 at 7:18 pm

1.Pentru ca a pornit bine.

Acum aproape 400 de ani o mana de colonisti crestini, britanici, au traversat oceanul pe un vas numit Mayflower. Cu Biblia in mana si Dumnezeu deasupra lor au incercat sa fondeze o lume mai buna si au reusit. Pentru ca ei au inteles singuri, pe pielea lor si cu mult inaintea Europei si a lui Marx de ce comunismul nu merge. Si l-au respins. Iata cum? “Pe 1 August 1620, nava Mayflower a intins panzele. Avea la bord 102 pasageri, inclusiv 40 de pelerini condusi de William Bradford.” Merita sa (re)cititi povestea, care nu e poveste, ci istorie:
https://ihincu.wordpress.com/2015/11/29/adevarata-istorie-a-sarbatorii-recunostintei-thanksgiving-de-aia-tot-america/

2. Pentru ca a continuat bine.

Intre 1620 si 1776 – declararea independentei fata de imperiul britanic -, in ciuda adversitatilor teribile ale locuirii pe un teritoriu salbatic, populat cu salbatici nu tocmai prietenosi, colonistii britanici fugiti din Europa au continuat sa construiasca o lume mai buna decat cea de unde plecasera. Ei nu si-au renegat „revolutionar” originile si principiile (crestine, da), dimpotriva. De exemplu, au fondat cel putin 10 universitati existente si azi, printre care prestigioasele (la nivel international) Harvard, Princeton si Pennsylvania – toate din contributiile voluntare private ale colonistilor crestini imbogatiti prin efort personal. Noi, am fondat prima universitate in a doua jumatate a secolului 19.

3. Pentru ca s-au eliberat magistral.

Au pastrat toata cunoasterea [real knowledge] dobandita pe continentul-mama si au renuntat numai la ceea ce Citește restul acestei intrări »

%d blogeri au apreciat: